29 mai - Ziua trupelor ONU de mentinere a pacii

Rolul femeilor in mentinerea pacii: model de emancipare

In ultimele sase decenii, operatiunile de mentinere a pacii ale Organizatiei Natiunilor Unite s-au dezvoltat, devenind unul dintre cele mai importante instrumente folosite in acest sens de catre comunitatea internationala. Astazi, peste 110 000 - barbati si femei – de militari, ofiteri de politie si civili – actioneaza in cadrul a 16 misiuni de mentinere a pacii din intreaga lume, incepand cu solurile aride al Darfurului, prin muntii Republicii Democratice Congo pana la malurile insulelor Haiti. Numarul statelor care contribuie cu personal militar si de politie a ajuns la 120. Aceasta participare nu numai ca intareste capacitatea Natiunilor Unite, dar este si o dovada clara de respect, interdependenta si incredere in cadrul misiunilor de mentinere a pacii ale ONU.

In anul 2000, Consiliul de Securitate al Natiunilor Unite a adoptat Rezolutia 1325 privind Femeile, Pacea si Securitatea care este considerata o piatra de hotar in acest domeniu. Pentru prima data, Consiliul a admis intr-o rezolutie ca femeile sunt victimele principale ale conflictelor armate si ca ar trebui sa joace un rol important in prevenirea si rezolvarea acestora.

Rezolutia scoate la lumina importanta participarii femeilor, in aceeasi masura cu barbatii, in mentinerea si promovarea pacii si a securitatii. Printre recomandarile sale, rezolutia face apel la extinderea prezentei femeilor in cadrul misiunilor de mentinere a pacii ale ONU la care participa statele membre, prin roluri militare, civile si de conducere pe care acestea ar putea sa le aiba.

Dupa adoptarea Rezolutiei 1325, cartierele generale ale Natiunilor Unite, operatiunile de mentinere a pacii si statele membre au colaborat in vederea atingerii acestor obiective, insa progresul inregistrat pana acum nu este satisfacator. Pe partea civila, procentul femeilor recrutate, angajate si trimise in misiuni de catre Secretariat atinge 40%. Progresul a fost si mai lent in ceea ce priveste componenta militara a operatiunilor ONU de mentinere a pacii, la care contribuie statele membre si in care prezenta feminina reprezinta 3%. Aici regasim 8% dintre cei 10.000 ofiteri de politie si 2% dintre cele 80.000 de persoane reprezentand personal militar.

In Ziua Internationala a Fortelor de Mentinere a Pacii din cadrul ONU, 29 mai 2009, ii comemoram pe cei care au murit in numele pacii, in cadrul misiunilor ONU in 2008. Zece dintre cei 132 de oameni care si-au pierdut viata in aceste misiuni au fost femei.

Mentinerea pacii a evoluat de la rolul sau traditional de monitorizare a acordurilor de incetare a focului intre state suverate la desfasurarea de operatiuni la scara larga de mentinere a pacii, de multe ori actionand in vederea stoparii razboaielor civile. Misiunile noi au drept obiectiv facilitarea proceselor politice prin promovarea dialogului national si a reconcilierii, protejarea civililor, asistenta pentru dezarmare, demobilizarea si reintegrarea combatantilor, sprijinirea organizarii alegerilor democratice, protejarea si promovarea drepturilor omului, promovarea reformei in domeniul securitatii interne si asistenta pentru respectarea si aplicarea legii.

Aceste responsabilitati, tot mai largite, presupun o prezenta tot mai numeroasa a femeilor in cadrul acestor misiuni. In toate aceste domenii, femeile din cadrul misiunilor de mentinere a pacii au dovedit ca pot indeplini aceleasi roluri ca si barbatii, la aceleasi standarde de eficienta si in aceleasi conditii dificile. In multe dintre cazuri, femeile sunt mai potrivite pentru anumite sarcini ce tin de mentinerea pacii, inclusiv dicutiile cu victimele abuzate sexual sau ale violentei de gen, lucrul in inchisorile de femei, oferirea de asistenta sociala femeilor foste-combatante in procesul de demobilizare si de reintegrare in viata civila si, nu in ultimul rand, consiliere fetelor din cadrul academiilor de politie.

In plus fata de aceste sarcini, femeile din cadrul operatiunilor de mentinere a pacii sunt un model de urmat in localitatile in care actioneaza, fiind un exemplu pentru femeile si fetele din aceste societati dominate de barbati. Demonstrand acestor femei si fete ca pot face orice – in termeni de politica, securitate, drept, medicina, jurnalism si asa mai departe – femeile care actioneaza in cadrul misiunilor intruchipeaza cu adevarat conceptul de “power to empower” (model de emancipare).

Romania a inceput sa participe la operatiuni ONU de mentinere a pacii in aprilie 1991, cu 10 ofiteri observatori militari, la Misiunea de Observare din Irak-Kuweit (UNIKOM). Dupa reducerea efectivelor UNIKOM, in mai 1996, cinci ofiteri romani au continuat sa faca parte din aceasta misiune.

In perioada iunie 1993-octombrie 1994, Romania a participat la Misiunea de Observare ONU din Somalia (UNOSOM-II) cu un spital militar de campanie (50 paturi, 236 personal).

Din 26 mai 1995 pana in iunie 1997, 36 ofiteri de stat major si politisti militari, un batalion de infanterie (751 militari) si un spital militar de campanie (40 paturi, 110 personal din care 45 medical) au participat la Misiunea Natiunilor Unite de Verificare in Angola-UNAVEM III.

Dupa retragerea fortei UNAVEM, in august 1997, o subunitate de infanterie (156 militari) a fost mentinuta in Angola, cu rol de forta de reactie rapida (ROMRRF), avand misiunea sa asigure securitatea personalului ONU, pe timpul transformarii misiunii de verificare (UNAVEM) in misiune de observare (MONUA), potrivit unei rezolutii a Consiliului de Securitate. In continuare, 138 militari romani, dintre cei 156, au fost mentinuti in Angola, in regiunea de nord-est (Saurimo), ca forta cu misiuni speciale (Task Force) - ROMMTF, pana la decizia Consiliului de Securitate, de retragere a misiunii, la 28 februarie 1999. In aprilie 1999, aceasta subunitate a fost redislocata la Luanda unde a asigurat securitatea personalului si patrimoniului ONU din Angola, pe timpul lichidarii tehnice a MONUA. La 26 august 1999, contingentul romanesc a fost repatriat.

În iunie 1998, România a debutat şi în participarea cu ofiţeri de poliţie civilă la operaţiuni de menţinere a păcii, prin desfăşurarea unui grup de 10 poliţişti la Forţa Internaţională de Poliţie (IPTF) din cadrul Misiunii ONU din Bosnia-Herţegovina (UNMIBH), completat ulterior cu ]nc[ 10 ofiţeri.

În iunie 1999, doi ofiţeri au fost detaşaţi la Forţa de Poliţie aprobată de Consiliul de Securitate pentru Misiunea de Administraţie Interimară a ONU în Kosovo (UN PK/UNMIK), la care, în iulie 1999, a mai fost desfăşurat un grup de 24 poliţişti, totalul ajungând la 26 oameni şi un ofiţer militar (MApN) de legătură între UNMIK şi Forţa NATO-OSCE din Kosovo (KFOR). În august şi noiembrie 1999, ONU a solicitat ca România să mai desfăşoare 44 ofiţeri de politie UNMIK, astfel ca totalul contingentului românesc de poliţişti din Kosovo să ajungă la 70.

În octombrie-noiembrie 1999, România a început participarea la Misiunea Naţiunilor Unite de Observare în R. D. Congo (MONUC) cu cinci ofiţeri de legătură. La cererea ONU, pentru aceasta misiune au mai fost oferiţi 10 observatori militari.

La 23 septembrie 1998, România a devenit al 18-lea stat membru ONU (dintre cele 80 care au aderat la Sistemul Aranjamentelor de Forte de Menţinere a Păcii în Aşteptare/UN Stand-by Arrangements)) prin semnarea Memorandumului de Înţelegere cu Naţiunile Unite în acest domeniu.

La 3 octombrie 1999, România a devenit membru deplin al SHIRBRIG (Brigada Multinaţională cu Capacitate de Luptă Ridicată a Forţelor ONU în Aşteptare). Totodată, România a fost admisă ca membru în toate nivelurile de participare la sistemul SHIRBRIG, inclusiv în comandamentul brigăzii.

România a deţinut, în anul 2005, Preşedinţia Comitetului Director al SHIRBRIG.

În decembrie 2008, membrii SHIRBRIG au decis desfiinţarea iniţiativei prin retragere unilaterală. Majoritatea statelor membre se aflau în imposibilitatea îndeplinirii sarcinilor asumate în cadrul SHIRBRIG datorită prezenţei sporite în noile teatre de operaţiuni (Irak,Afganistan). În acest context, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a decis retragere României din cadrul SHIRBRIG, în ianuarie 2009.

În acelaşi timp, pe plan regional, a aderat la iniţiativele central şi sud-est europene de întărire a păcii: CENCOOP şi SEEBRIG.

Din aprilie 1991 şi până în prezent, România a participat la mai multe misiuni ONU de menţinere a păcii, cu peste 7000 militari şi poliţişti civili (observatori militari, ofiţeri de stat major, ofiţeri de legătură, poliţie militară, trupe de infanterie, spitale de campanie) situându-se timp de 2 ani (septembrie 1995-iulie 1997) pe locurile 8-12 în lista celor 75-76 state membre contributoare la operaţiuni ONU de menţinere a păcii, cu efective desfăşurate simultan de peste 900 căşti albastre.

Participarea efectivelor Ministerului Administratiei si Internelor la misiunile internationale

MAI participă la misiuni în afara teritoriului statului român, cu efective şi tehnica din dotare, la activităţi de instruire, la constituirea forţelor internaţionale destinate îndeplinirii unor misiuni în cadrul acţiunilor de prevenire a conflictelor şi gestionării situaţiilor de criză, de întărire - consiliere, asistenţă, formare, control - a forţelor de ordine locale sau de substituţie a acestora în toate domeniile de activitate.

Jandarmedia Romana a desfăşurat, începând cu data de 22 februarie 2002, misiuni de menţinere a păcii în provincia Kosovo, în baza solicitării ONU, a Memorandumului de Înţelegere între Guvernul României şi ONU privind contribuţia cu resurse la unitatea specială de Poliţie a Naţiunilor Unite din Kosovo.

Începând cu 10 decembrie 2008, Detaşamentul de Misiuni Internaţionale al Jandarmeriei Române dislocat în Kosovo execută misiuni şi se subordonează operaţional Uniunii Europene, în cadrul misiunii EULEX Kosovo.

Efectivele, de nivelul unui detaşament -115 jandarmi - sunt dislocate în localitatea Pec (Peja) situată în S-V provinciei Kosovo. Faţă de precedentele mandate (sub egida O.N.U.), care se derulau pe o perioadă de un an, mandatul EULEX are o durată de şase luni, iar contingentul de jandarmi români aflat în teatrul de operaţii din Kosovo va efectua rotaţia, conform planificărilor, în perioada 22 mai - 8 iunie 2009.

 Misiunea internaţională continuă sub egida U.E. în baza solicitării oficiale adresate României de către Consiliul Uniunii Europene, pentru punerea Detaşamentului de Jandarmi Români dislocat în provincia Kosovo sub mandat O.N.U. la dispoziţia Misiunii EULEX Kosovo, precum şi în baza solicitării Hotărârii C.S.A.T. nr. 172 din 18 decembrie 2007, privind aprobarea participării României cu 115 jandarmi şi 60 de poliţişti la misiunea U.E. din Kosovo, până la încheierea mandatului acesteia.

Această misiune se înscrie în responsabilităţile ce revin României ca urmare a aderării la Uniunea Europeană, respectiv contribuţia română la efortul general de asigurare a păcii şi siguranţei în Europa.

In Kosovo, jandarmii români execută numeroase misiuni prin care asigură, menţin şi restabilesc ordinea şi liniştea publică independent sau în cooperare cu poliţia locală, asigură protecţia unor persoane importante şi a unor delegaţii oficiale, execută misiuni pentru eliberarea unor ostatici, misiuni de capturare şi arestare a unor persoane învinuite de crime de război şi infractori periculoşi, execută activităţi de escortă, pază a unor convoaie, persoane, efectuează percheziţii şi descinderi la domicilii etc.

Din 2002 şi până în prezent jandarmii români au executat peste 4 000 de misiuni.

Politia Romana

În teatrele de operaţiuni ale diferitelor misiuni de menţinere a păcii sunt prezenţi 104 ofiţeri ai Poliţiei Române. Aceştia sunt dislocaţi în 8 misiuni de menţinere a păcii de pe patru continente, respectiv America Centrală, Asia, Africa şi Europa. Trebuie menţionat că aceste misiuni se desfăşoară atât sub egida ONU, cum ar fi MINUSTAH-Haiti, UNMIT-Timorul de Est, MONUC- R.D: Congo şi Afganistan, cât şi sub egida Uniunii Europene, cum sunt EULEX Kosovo, EUPM – Bosnia-Herţegovina , EUPOL – RD Congo. De asemenea, IGPR este reprezentată de câte un ofiţer la reşedinţa organizaţiilor ONU (la DPKO) şi UE, în Bruxelles.

EULEX Kosovo

Romania a fost printre primele ţări care a răspuns la apelul Naţiunilor Unite de a trimite ofiţeri de poliţie în această zonă, întrucât până în decembrie 2008 misiunea din Kosovo a fost sub auspiciile ONU. La 10 august 1999, primul contingent de poliţişti români a ajuns in Kosovo. La început, acesta număra 24 de oameni, însă numărul poliţiştilor români a crescut, la solicitarea ONU, ca o dovadă de apreciere la adresa activităţii profesionale depuse de poliţiştii români de-a lungul timpului şi a comportamentului lor exemplar, ajungând în prezent la 48. Activitatea poliţiştilor români se bucură de înaltă apreciere din partea conducerii misiunii, dar şi din partea colegilor poliţişti din alte ţări.

Misiunea de politie a Uniunii Europene in Bosnia - Hertegovina - EUPM

Initial, mandatul acesteia a fost de trei ani, dar a fost ulterior extins. In acest moment, Poliţia Română este reprezentată de un număr de 7 ofiţeri. Având în vedere faptul că mandatul EUPM este de a sprijini autorităţile bosniace în constituirea unei forţe de poliţie care să corespundă celor mai înalte standarde europene şi internaţionale, au fost selecţionaţi să participe la această misiune poliţişti români cu experienţă în domeniul managementului.

Politia Romania participă la această misiune cu 13 poliţişti. Misiunea Naţiunilor Unite în Republica Democratică Congo (MONUC) se desfăşoară ulterior încheierii acordului de pace de la Lusaka şi are ca scop supravegherea respectării încetării focului, demilitarizarea unor zone şi oraşe, şi componenta CIVPOL. Din data de 13 iulie 2002, Poliţia Română ia parte la această misiune, cu rolul de a pregăti şi de a consilia din punct de vedere tehnic poliţia locală.

Misiunea de politie a Uniunii Europene in RD Congo - EUPOL

De la data de 29 iunie 2006 România participă cu un reprezentant şi la misiunea Uniunii Europene în R.D. Congo (EUPOL Kinshasa), al cărei mandat a durat pana la 30 iunie 2007.

Reprezentanţii Guvernului Republicii Democrate Congo, au solicitat in mod oficial Uniunii Europene ca misiunea EUPOL Kinshasa sa fie prelungită cu câţiva ani, pentru a sprijini efortul general de reformă şi modernizare a poliţiei, în scopul apărării noii ordini de drept şi al asigurării siguranţei publice. La sfârşitul lunii ianuarie 2008, misiunea MONUC a fost prelungită cu încă trei ani.

Misiunea ONU din Timorul de Est - UNMIT

Începând cu luna decembrie 2006, România participă şi la Misiunea de Menţinerea Păcii din Timorul de Est UNMIT cu un efectiv de 9 poliţişti. Poliţiştii români sunt implicaţi în controlul traficului rutier, în asigurarea ordinii şi liniştii publice. Situaţia operativă în zona de misiune este tensionată, luând forme variate de manifestare cum

Misiunea ONU din Haiti - MINUSTAH

Participarea Poliţiei Române la misiunea ONU din Haiti - MINUSTAH a debutat la data de 27 septembrie 2004 cu un contingent de 4 ofiţeri români în Haiti. În cei aproape cinci ani de prezenţă românească în misiunea MINUSTAH, numărul poliţiştilor români a crescut, astfel încât în prezent sunt 18 de poliţişti dislocaţi în această misiune, contingentul românesc fiind unul dintre cele mai mari din acest teatru de operaţiuni.

Politia de Frontiera Romana

Reprezentanţi ai PFR au participat şi participă la misiunile internaţionale de menţinere a păcii din teatrele de operaţiuni astfel:

Kosovo - misiunea ONU - UNMIK

Poliţişti de frontieră români au participat la misiunea UNMIK începând cu anul 2006, pe diferite perioade de timp şi prin schimbarea periodică a contingentelor, până în luna decembrie a anului 2008, când, odată cu transferul de suveranitate de la misiunea UNMIK către EULEX, aceştia au început să-şi desfăşoare misiune sub umbrela UE. Principale activităţi pe care le desfăşoară se referă monitorizarea activitatea autorităţilor poliţieneşti din Kosovo în diferite domenii: control în punctele de frontieră, trafic rutier, investigaţii interne etc.

În cadrul misiunii UE - EULEX, poliţiştii de frontieră au misiuni de paza si protecţia persoanelor desemnate cu grad de risc, monitorizare şi consiliere a poliţiştilor de frontieră locali, monitorizarea activităţilor în punctele de trecere a frontierei, activităţi pe linie de combatere a migraţiei ilegale, monitorizare operaţiuni vamale. La momentul actual, în cadrul EULEX îşi desfăşoară activitatea 6 poliţişti de frontieră.

Rafah (Punctul de Frontieră dintre Gaza şi Egipt) - misiunea UE – EU BAM Rafah

Ofiţerul român ocupă în cadrul misiunii o funcţie neoperativă, fiind implicat în acţiuni de monitorizare a activităţii în terminal, întărirea capacităţilor pentru toate structurile cu atribuţii în punctele de trecere a frontierei, evaluarea activităţii de frontieră.

HAITI – misiunea ONU – Minustah HAITI

Poliţia de Frontieră Română este reprezentată la momentul actual de un ofiţer care desfăşoară activităţi pe linia combaterii migraţiei ilegale, acesta fiind implicat în realizarea unor proiecte în cadrul Directoratului pentru Dezvoltare şi Reconstrucţie al Frontierei Maritime Terestre şi Aeriene, şi anume elaborarea Manualului nr. 7 al Politiei Naţionale Haitiene in ceea ce priveşte frontiera.

Din septembrie 2008, Ministerul Administraţiei şi Internelor participă, cu un număr de 8 ofiţeri (poliţişti, jandarmi şi poliţişti de frontieră), la misiunea EUMM GEORGIA - misiune civilă a Uniunii Europene de monitorizare a acordului de încetare a focului din această ţară.

Efectivul MAI participant la această misiune este parte componentă a unităţii de monitori a României, alături de reprezentanţii Ministerului Apărării Naţionale şi de cei ai Ministerului de Externe, şi îndeplineşte, în principal, misiuni legate de patrularea zonelor de interes, observarea evenimentelor din teren şi investigarea incidentelor.

Misiuni externe ale Serviciului de Protecţie şi Pază sub egida Organizaţiei Naţiunilor Unite

În anul 2004, Organizaţia Naţiunilor Unite (O.N.U.) - Departamentul Siguranţă şi Securitate a solicitat României constituirea unei echipe care să asigure protecţia reprezentantului special al Secretarului General al organizaţiei în teatrul de operaţii din Sudan (UNMIS). Serviciul de Protecţie şi Pază (S.P.P.) a fost desemnat să asigure cu proprii angajaţi formarea şi pregătirea acestei echipe, printr-un memorandum aprobat de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.

Astfel, prima misiune a S.P.P. în zonele de menţinere a păcii unde îşi desfăşurau activitatea forţele O.N.U. a început în Sudan, în anul 2004, când au fost trimişi în teatrul de operaţii 9 militari. Aceştia aveau responsabilitatea de a asigura protecţia demnitarilor O.N.U. aflaţi în misiune diplomatică în această ţară.

Începând cu anul 2004, S.P.P. a dislocat 14 grupuri de protecţie a demnitarilor O.N.U., 165 de cadre ale S.P.P. executând până acum misiuni în teatrele de operaţii din Sudan (Khartum şi Darfur) şi Afganistan.

În prezent, 36 de militari S.P.P. desfăşoară misiuni de protecţie în ţările mai sus menţionate.

Deşi până în prezent grupurile de protecţie care au desfăşurat misiuni în teatrele de operaţii nu au înregistrat nicio femeie în componenţa lor, prezenţa a trei cadre - femei ale S.P.P. este însă activă în cadrul colectivului de pregătire a militarilor selecţionaţi pentru condiţiile specifice de desfăşurare a misiunilor în străinătate.

În perioada iunie – septembrie 2009, în contextul organizării alegerilor prezidenţiale din Afganistan, Secretarul General al O.N.U. a adresat Preşedintelui României solicitarea oficială de suplimentare a efectivelor Serviciului de Protecţie şi Pază astfel încât, pe durata acestora, în Afganistan îşi vor desfăşura activitatea două grupuri de protecţie S.P.P. (24 de cadre).

Militarii S.P.P. care au fost selecţionaţi şi avizaţi de specialişti ai O.N.U. să participe la misiuni în teatrele de operaţii din Afganistan şi Sudan sunt specialişti în intervenţie antiteroristă, cu experienţă în munca de protecţie a demnitarilor, pregătiţi în contracararea acţiunilor de tip terorist, precum: răpirea şi situaţiile de ambuscadă, asasinatul în diferite forme, atacul cu arme de foc, depistarea dispozitivelor explozive amplasate pe rutele de deplasare, detectarea filării şi contracararea ei, împiedicarea acţiunilor ce ar putea compromite sau leza imaginea publică a demnitarului protejat.

Media de vârstă a membrilor grupurilor de protecţie este de 32 ani. Pregătirea specifică pentru aceste misiuni a cuprins îmbunătăţirea performanţelor utilizării tehnicii şi armamentului standard al O.N.U. şi adaptarea metodelor de luptă la specificul teatrelor de operaţii din Sudan şi Afganistan.

Cadrele militare ale S.P.P. au în responsabilitate asigurarea vieţii şi integrităţii fizice a înalţilor oficiali ai O.N.U. din misiunile UNMIS – UNAMIT (Sudan) şi UNAMA (Afganistan), luptătorii S.P.P. acţionând în acest sens în calitate de funcţionari internaţionali ai Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Misiunile organizate de grupurile de protecţie ale S.P.P. se desfăşoară pe o perioadă de un an de zile, acoperind o arie largă de proceduri specifice ce ţin de asigurarea securităţii demnitarilor O.N.U. ameninţaţi de grupările insurgente ce acţionează în zonă.

Experienţa acumulată de ofiţerii S.P.P. în cei cinci ai de când participă la misiunile de menţinere a păcii prin protejarea demnitarilor O.N.U. şi eficienţa de care au dat dovadă în unele situaţii limită în care s-au aflat au dus la creşterea credibilităţii acestora şi recunoaşterea meritelor la întoarcerea în ţară a fiecărui grup de protecţie.

O astfel de intervenţie a militarilor S.P.P. pentru apărarea reprezentanţilor forţelor Naţiunilor Unite s-a petrecut în anul 2007, când manifestările agresive ale unui grup de protestatari aflaţi în tabăra de refugiaţi de la El Fasher - Sudan au determinat întreruperea programului secretarului general al ONU, domnul Ban Ki-Moon, şi evacuarea demnitarului din zonă. Acţiunea grupului de protecţie a fost apreciată de către înaltul demnitar care a afirmat la momentul respectiv că este „prima echipă dintre misiunile UN care a demonstrat profesionalism şi control în reacţii într-o zonă de insecuritate”, evaluând-o cu calificativul „Excepţional”.

Profesionalismul cadrelor din timpul desfăşurării misiunilor de protecţie au recomandat Serviciul de Protecţie şi Pază ca partener al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru înfiinţarea la Bucureşti a unui Centru de excelenţă O.N.U., care să aibă o componentă de pregătire şi o componentă de dezvoltare şi experimentare.

În luna august 2007, cu prilejul unei vizite efectuate în România, domnul David Veness, sub secretar general pe probleme de securitate al O.N.U, au fost initiate discuţii cu privire la crearea acestei instituţii la Bucureşti. „Va fi o bază excelentă de formare a ofiţerilor de protecţie pentru O.N.U., iar poziţia geografică si geopolitică a României o recomandă în acest sens”, a declarat Veness la conferinţa de presă organizata la finalul întrevederii.

Discuţiile pe marginea acestui proiect vor fi finalizate în cursul anului 2009, până la sfârşitul căruia se preconizează că O.N.U. şi S.P.P. vor semna un Memorandum pentru înfiinţarea acestei instituţii.