Nu e lucru usor sa-ti parasesti caminul, adesea familia si tot ceea ce-ti este cunoscut si apropiat - indiferent de circumstantele care te determina sa iei o astfel de decizie - pentru un pamant strain, unde totul - de la limba la mancare, cultura si oameni - este diferit, poate fara ca macar sa stii daca iti vei atinge destinatia finala in viata. Si totusi, exsta 214 milioane de migranti, reprezentand 3,1% din populatia lumii de azi. Contrar perceptiei comune, doar 37% din miscarile migratoare au loc dinspre tari in curs de dezvoltare spre state dezvoltate - majoritatea oamenilor migreaza intre tari din aceeasi categorie de dezvoltare.

In cautarea unei vieti mai bune - adesea in timp ce incearca sa se indeparteze de conditi traumatizante precum razboiul, conflictele civile si dezastrele naturale, migrantii pot deveni usor victime ale violentei. Aceasta imbraca forme multiple: de la a fi exploatat ca victima a traficului de persoane, riscand sa nu-si incheie calatoria in viata, la a fi pus in fata discriminarii cand vine vorba de oportunitati de educate, economce, sociale - chiar si in cazul gasirii unei locuinte sau a unui loc de munca.

Desi migratia este un fenomen care atinge toate tarile, fie ca loc de origine, tranzit sau destinatie, "pentru prea multi migranti realitatea inseamna discriminare, exploatare si abuz," asa cum este ea descrisa de Secretarul General ONU, Ban Ki-moon.

Criza economica curenta a agravat si mai mult factorii care ii fac pe migranti vulnerabili si ii transforma in potentiale victime.

Desi protectia migrantilor constituie subiectul mai multor conventii si tratate intenationale, importanta Protocolului privind traficul cu migranti, ratificat in data de 2 ianuarie 2010 de catre 122 de state, consta in faptul ca acesta constituie primul instrument global cu putere legala car ofera o definitie comuna a traficului cu migranti ca forma distincta a traficului de persoane. Un alt document important este Conventia ONU cu privire la protectia drepturilor lucratorilor migranti si a familiilor acestora (ICRMW), adoptata de catre Adunarea Generala in 1990 si intrata in vigoare in anul 2003. Acesta este cel mai larg tratat international de drepturi ale omului, vizand protejarea drepturilor lucratorilor migranti aflati atat in situatii legale, cat si ilegale.

A masura cu exactitate proportia in care migranti devin victime ale diferitelor tipuri de violenta, discriminae si abuz este dificil - datele disponibile sunt insuficiente, iar interpretarea acestora foarte controversata. In primul rand, exista o impotrivire naturala a migrantilor in a raporta nedreptatile la care sunt supusi. Studiile destinate victimelor folosesc adesea categorii precum "straini / grupuri minoritare", care nu se potrivesc cu definitia unui migrant. Migrantii ilegali, care nu sunt inregistrati oficial, nu sunt inclusi in aceste studii.

Informatiile disponibile sugereaza ca migrantii cad victime unei game largi de infractiuni care adesea nu sunt declarate. De exemplu, in cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, una din patru persoane apartinand unui grup minoritar a fost victima unei infractiuni cel putin o data in 2008.

Violenta impotriva lucratorilor migranti: natura problemei

In multe state vest-europene, proportia fortei de munca de origine straina este in jur de 10%. Acest numar este la fel de important si chiar in crestere in numeroase tari din Africa, Asia si America, atingand un procentaj de la 60 la 80% in anumite state din Golf.

Multi migranti devin victime ale violentei si abuzului, in special in domeniul angajarii. Acest lucru include munca prost platita (sau neplatita), contractele pe termen scurt sau lipsa contractelor de munca, program de lucru mai lung pentru un salariu minim sau mai mic, locuri de munca insalubre, periculoase si dificile (3-D jobs: dirty, dangerous and difficult).

Multi lucratori migranti interni sau internationali indura conditii asemanatoare sclaviei in mine, agricultura si alte domenii de activitate.. Deseori inselati de promisiunile unui viitor mai bun, se trezesc ingropati in datorii si infruntand violenta si pedepsele atunci cand incearca sa plece.

Femeile sunt in special vulnerabile - in jur de 64,5 milioane de femei au migrat in 2005, reprezentand aproape 50% din migrantii globali.

In afara de violenta fizica, migrantii sunt de obicei victime ale tratamentelor discriminatorii degradante. Un studiu european, de exemplu, arata ca discriminarea in cazul educatiei si al locurilor de munca reprezinta o problema importanta pentru anumite grupuri, impiedicandu-le accesul la diferite oportunitati disponibile.

O alta zona in care migrantii sunt confruntati cu un tratament inegal este sistemul justitiei infractionale. In majoritatea tarilor vestice, strainii par a fi din ce in ce mai mult supra-reprezentati in sistemul penal, constituind peste 30% din populatia inchisorilor.

Aborarea problemei

Problema trebuie sa fie abordata la nivele diferite. Drepturile de baza ale migrantilor - ata cei legali, ca si cei ilegali - trebuie sa fie recunoscute. Victimele trebuie sa fie educate atat cu privre la propriile drepturi, cat si la legislatie. Angajatorii trebuie sa fie constienti de faptul ca masurile de siguranta reprezinta responsabilitatea lor si, in cele din urma, imigrantii trebuie sa fie incurajati sa invet limba locala, fapt care le va oferi siguranta si putere.

Cea mai mare provocare este facilitarea accesului migrantilor la jutitie si imbunatatirea relatiilor dintre acestia si politie. Campaniile de crestere a gradului de constientizare si de informare in cadrul comunitatilor de imigranti reprezinta un prim pas in atingera acestui obiectiv.

Desi cadrul legal international referitor la protectia drepturilor migrantilor, lucratorilor migranti si ai familiilor acestora exista, este inca in curs de implementare. Este important ca statele membre ONU sa-si revizuiasca legislatia pentru a putea condamna legal traficantii de migranti, traficantii de persoane si alti infractori si pentru a putea identifca si poteja drepurile victimelor violentei.

Pentru aceasta, este necesara imbunatatirea abilitatilor si capacitatilor agentiilor de juttie infractionala si perfectionarea lucratorilor oficiali nationali si internationali (si a personalului, daca este nevoie) a caror munca este legata de protectia migrantilor, infractiunile care au legatura cu acestia si problemele de pe piata muncii. Toti actorii implicati in lupta impotriva violentei ar trebui sa aiba capacitatea de a identifica victimele violentei si sa se asigure ca drepturile lor sunt protejate. Agentiile sociale responsabile cu protectia drepturilor migrantilor si victimelor infractiunilor ar trebui sa fie la randu-le consolidate in cele din urma, ajutorul ar tebui sa fie astfel conceput incat sa corespunda diferitelor aspecte si nevoi specifice ale comunitatilor.

Pentru mai multe informatii, accesati:

www.unis.vienna.org sau www.unodc.org sau www.crimecongress2010.com.br sau www.un.org/webcast/crime2010