Romania

Deși Constituția le garantează femeilor drepturi egale in participarea la procesele de decizie publică, prezența lor este foarte scăzută în domenii care vizeaza bunul mers al societății.

Femeile în politică

După alegerile din 2004, capitala României are prima femeie prefect din istorie (Mioara Mantale). Conform Anuarului Statistic, în România, există 265 de orașe și municipii și 2686 de comune. Primăriile acestora sunt deținute în majoritate covârșitoare de bărbați. În total sunt doar 109 primari femei, dintr-un total de 2951 de primari. În municipiul București nici o femeie nu a fost primar general din 1990 și nici o femeie nu a fost primar de sector. („Cartea neagra a egalitatii de sanse intre femei si barbati in Romania”, editura AnA, 2006.)

• Doar 12.5% dintre miniștrii guvernului numit in decembrie 2004 sunt femei (3 din 24 de portofolii).
• În Parlament, reprezentarea este și mai scăzută, la doar 10,66%.
• La nivelul administrației publice locale, doar 3,7% dintre localități au primari femei.

România nu a avut niciodată o femeie care să ocupe in funcția de președinte al țării, prim-ministru sau președinte al unei camere a Parlamentului.

Indicele participării femeilor la viața socială (IPF) care determină care este ponderea femeilor care au primit drepturi efective de a participa în diferite domenii ale vieții publice în comparație cu bărbații (se urmăresc 4 indicatori : ponderea câștigului salarial mediu al femeilor față de cel al bărbaților, ponderea femeilor în poziții de conducere în sectorul public, ponderea locurilor în parlament ocupate de femei și ponderea femeilor în ocupații științifice și intelectuale). Datele arată că IPF pentru România (0,465) este comparabil cu media din regiune (vezi Raportul Dezvoltării Umane în România, PNUD 2003-2005).


Femeile in economie

Femeile se regăsesc mai degrabă in funcții de angajați decât de angajatori și salariul mediu la nivel de ramuri este semnificativ mai mic la femei față la bărbați (cu excepția construcțiilor, unde femeile au salarii mai mari, dar reprezintă doar 12,77% din angajați), conform „Cartii negre a egalitatii de sanse intre femei si barbati in Romania”, editura AnA, 2006.

În timp ce ponderea tinerilor întreprinzători cu vârsta sub 30 de ani a crescut cu 2,5% in anul 2005 față de 2004 tot mai puține femei aleg sa își înceapă propria afacere. Numărul firmelor fondate de femei este în continuă scădere în timp ce ponderea bărbaților antreprenori s-a dublat. (conform Raportului Anual dat publicității de Agenția Națională pentru Întreprinderi Mici, Mijlocii și Cooperație – ANIMMC, http://www.mimmc.ro/raport_anual/profilul_int
reprinzatorului_roman/. )

Conform datelor publicate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă la sfârșitul lunii noiembrie 2005, rata șomajului înregistrat la nivel național a fost de 5,7%, cu 0,5 puncte procentuale mai mică față de cea din luna noiembrie a anului 2004.




Femeile in invatamint

Personalul didactic total înregistrat în anul 2003-2004 în instituțiile de învățământ este de 281.272 din care 27,98% (78.702) este reprezentat de personalul didactic masculin.
Pe nivelurile de educație, personalul didactic este structurat astfel:
• Învățământul preșcolar: 0,19% masculin și 99,81% feminin;
• Învățământul primar și gimnazial: 24,51% masculin și 75,49% feminin;
• Învățământul liceal: 35,93% masculin și 64,07% feminin;
• Învățământul profesional și de ucenici: 47,94 % masculin și 52,06% feminin;
• Învățământul postliceal și de maiștri: 33,53% masculin și 66,47% feminin;
Femeile reprezintă 42% dintre cadrele universitare din România. Cu toate acestea, ele sunt slab reprezentate la nivelul decizional din universități: în 2006 doar trei dintre rectorii universitatilor din Romania sunt femei.