Conventia pentru suprimarea traficului de persoane si a exploatarii prostituirii semenilor

Adoptata la data de 2 decembrie 1949 prin rezolutia 317 (IV)

Preambul

considerind ca prostitutia si raul care o insotesc, traficul cu fiinte umane in vederea restituirii lor sunt incompatibile cu demnitatea si valoarea persoanei umane si pun in pericol bunastarea individului, a familiei si a comunitatii,
considerind ca in ceea ce priveste reprimarea comertului cu femei si copii, instrumentele internationale urmatoare sunt in vigoare:

1. Acordul international din 18 mai 1904 cu privire la reprimarea traficului cu femei, amendat prin Protocolul aprobat de Adunarea Generala a Natiunilor Unite la 3 decembrie 1948;
2. Conventia internationala din 4 mai 1910 cu privire la reprimarea traficului cu femei, amendat prin Protocolul sus-mentionat;
3. Conventia internationala din 30 septembrie 1921 cu privire la reprimarea traficului cu femei si copii, amendata prin Protocolul aprobat de Adunarea Generala a Natiunilor Unite la 20 octombrie 1947;
4. Conventia internationala din 11 octombrie 1933 cu privire la traficul de femei majore, amendata prin Protocolul sus-mentionat.

considerind ca Societatea Natiunilor a elaborat in 1937 un proiect de conventie cu privire la domeniul instrumentelor sus-mentionate;
considerind ca evolutia inceputa din 1937 permite incheierea unei conventii care unifica instrumentele mentionate mai sus si intruneste esenta proiectului de conventie din 1937 cu amendamente care s-a considerat ca este bine sa-I fie adaugate,

In consecinta partile contractante se pun de acord asupra a ceea ce urmeaza:

Articolul 1
Partile la prezenta Conventie decid pedepsirea oricarei persoane care, pentru a satisface pasiunile altuia:

1. ademeneste, atrage sau indeamna, in vederea prostituirii, o alta persoana, chiar cu consimtamintul acesteia;
2. exploateaza prostitutia unei alte persoane chiar cu consimtamintul acesteia.

Articolul 2
Partile la prezenta Conventie convin, de asemenea, sa pedepseasca orice persoana care:

1. tine, conduce sau cu bunastiinta finanteaza sau contribuie la finantarea unei case de toleranta;
2. da sau ia in folosinta, cu bunastiinta, in totalitate sau in parte, un imobil sau un alt loc in scopul prostituirii altei persoane.

Articolul 3
In masura in care legislatia nationala permite, orice tentativa si orice act pregatitor indeplinit in vederea infractiunilor vizate in articolul 1 si in articolul 2, trebuie de asemenea pedepsite.

Articolul 4
In masura in care legislatia nationala permite, participarea intentionata la actele vizate in articolele 1 si 2 de mai sus este, de asemenea, pasibila de pedeapsa.
In masura in care legislatia nationala permite, actele de participare vor fi considerate ca infractiuni distincte in oricaresituatie in care va trebui sa se procedeze astfel pentru a impiedica sustraherea de la aplicarea pedepsei.

Articolul 5
In toate cazurile in care o persoana lezata este autorizata prin legislatia nationala sa se constituie parte civila in cazul oricareia dintre infractiunile vizate in prezenta Convetie, si strainii vor fi autorizati sa se constituie parte civila in aceleasi conditii ca si cetatenii tarii respective.

Articolul 6
Fiecare dintre partile la prezenta Conventie sunt de acord sa ia toate masurile necesare pentru abrogarea sau abolirea oricarei legi, oricarei reglementari si oricarei practici administrative potrivit carora persoanele care se preteaza sau sunt banuite a se preta la prostituire trebuie inscrise in registre speciale, sa posede acte speciale sau sa se conformeze la conditii exceptionale de supraveghere sau de declarare.

Articolul 7
Orice condamnare anterioara pronuntata intr-un stat strain pentru unul din actele vizate in prezenta Conventie va fi, in masura in care legislatia nationala o permite, luata in considerare:

1. pentru stabilirea recidivei;
2. pentru pronuntarea incapacitatii, a decaderii sau a interdictiei de drept public sau civil.

Articolul 8
Actele vizate in articolele 1 si 2 ale prezentei Conventii vor fi considerate drept cazuri de extradare in cazul oricarui tratat de extradare, incheiat sau in curs de incheiere intre partile la prezenta Conventie.
Partile la prezenta Conventie care nu conditioneaza extradarea de existenta unui tratat vor recunoaste actele vizate de articolele 1 si 2 ale prezentei Conventii drept cazuri de extradare intre ele.
Extradarea va fi acordata conform dreptului statului solicitat.

Articolul 9
Cetatenii unui stat a carui legislatie nu admite extradarea conationalilor si care au intrat in statul in statul respectiv dupa ce au comis in strainatate unul dintre actele vizate in articolele 1 si 2 ale prezentei Conventii, trebuie adusi in fata tribunalelor propriului stat si pedepsiti de catre acestea.
Aceasta dispozitie nu este obligatorie daca intr-un caz asemanator care intereseaza partile la prezenta Conventie, extradarea unui strain nu poate fi acordata.

Articolul 10
Dispozitiile articolului 9 nu se aplica in cazul in care inculpatul a fost judecat intr-un stat si in caz de condamnare, atunci cind si-a executat pedeapsa sau a beneficiat de o inlocuire sau de reducere a pedepsei prevazuta de legea statului sus-mentionat.

Articolul 11
Niciuna din dispozitiile prezentei Conventii nu va fi interpretata ca constituind o atingere fata de atitudinea unei parti la sus-mentionata Conventie, fata de problema generala a competentei si jurisdictiei ca problema de drept international.

Articolul 12
Prezenta Conventie nu aduce atingere principiului potrivit caruia actele pe care le vizeaza trebuie calificate, urmarite si judecate in fiecare stat, conform legislatiei nationale.

Articolul 13
Partile la prezenta Conventie sunt tinute sa execute comisiile rogatorii cu privire la infractiunile vizate de Conventie conform legislatiei lor nationale si practicii lor in materie.
Transmisia comisiilor rogatorii trebuie operata:

1. fie pe calea comunicarii directe intre autoritatile judecatoresti;
2. fie prin corespondenta directa intre ministrii de justitie ai celor doua state sau prin trimiterea directa printr-o alta autoritate competenta a statului solicitant ministrului justitiei al statului solicitat;
3. fie prin intermediul unui agent diplomatic sau consilier al statului solicitant in statul solicitat; acest agent va trimite direct comisiile rogatorii la autoritatea judiciara competenta sau la autoritatea indicata de guvernul statului solicitat si va primi direct de la aceasta autoritate piesele constituante executarii comisiilor rogatorii.

In cazul unul si trei, copia comisiei rogatorii va fi intotdeauna adresata si autoritatii superioare a statului solicitat.
In lipsa unei intelegeri contrare, comisia rogatorie trebuie sa fie redactata in limba autoritatii solicitante, sub rezerva ca statul solicitat sa aiba dreptul de a cere o traducere facuta in limba sa si certificata de catre autoritatea solicitanta.
Fiecare Parte la prezenta Conventie va face cunoscut printr-o comunicare adresata tuturor celorlalte parti la Conventie acelea dintre modurile de transmitere sus-mentionate pe care le admite pentru comisiile rogatorii ale Partii mentionate.
Pina in momentul in care un stat va face o asemenea comunicare, procedura in vigoare a comisiilor rogatorii va fi mentinuta.
Executarea comisiei rogatorii nu va putea determina rambursarea niciunui drept sau cheltuieli in afara de cheltuielile de expertiza.
Nimic din prezentul articol nu va putea fi interpretat ca fiind un angajament din partea partilor la prezenta Conventie de a admite o derogare pentru legile lor in ceea ce priveste procedura si metodele folosite pentru stabilirea dovezii in materia respectiva.

Articolul 14
Fiecare dintre partile la prezenta Conventie trebuie sa creeze sau sa mentina un serviciu insarcinat cu coordonarea si centralizarea rezultatelor cercetarilor referitoare la infractiunile vizate in prezenta Conventie.
Aceste servicii vor trebui sa centralizeze toate informatiile care ar putea ajuta la prevenirea si reprimarea infractiunilor vizate de prezenta Cinventie si vor trebui sa se mentina in contact strins cu serviciile corespunzatoare din celelalte state.

Articolul 15
In masura in care legislatia nationala permite si considera util, autoritatile insarcinate cu serviciile mentionate in articolul 14 vor da autoritatilor insarcinate cu serviciile corespunzatoare din celelalte tari informatiile urmatoare:

1. informatii privind orice infractiune sau tentativa de infractiune vizata de prezenta Conventie;
2. informatii privind cercetarile, urmaririle, arestarile, condamnarile, refuzul intrarii sau expulzarea persoanelor vinovate de una dintre infractiunile vizate de prezenta Conventie ca si deplasarile acestor persoane si orice alte informatii utile in aceasta privinta.

Informatiile furnizate vor include in special semnalmentele delincventilor, amprentele lor digitale si fotografia lor, indicatii asupra obiceiurilor, proceselor verbale ale politiei si cazierele judiciare.

Articolul 16
Partile la prezenta Conventie sunt de acord sa ia sau sa incurajeze, prin intermediul serviciilor sociale, economice, de invatamint, de igiena si alte servicii conexe, indiferent ca sunt publice sau private, masurile adecvate pentru prevenirea si asigurarea reeducarii si reclasarii victimelor prostitutiei si ale infractiunilor vizate in prezenta Conventie.

Articolul 17
Partile la prezenta Conventie sunt de acord, in ceea ce priveste imigrarea si emigrarea, sa ia sau sa mentina in vigoare, in limitele obligatiilor lor definite prin prezenta Conventie, masuri sa combata traficul cu persoane de un sex sau altul, in scopul prostitutiei.
In special, ele se angajeaza:

1. sa adopte reglementarile necesare pentru protejarea imigrantilor sau a emigrantilor, in special a femeilor si copiilor, atit in locurile de sosire si de plecare, ca si in timpul drumului.
2. sa dea dispozitii pentru organizarea unei propagande corespunzatoare care sa atraga atentia asupra pericolului acestui gen de trafic.
3. sa ia masuri corespunzatoare ca sa se exercite o supraveghere in gari, aeroporturi, porturi maritime, in cursul calatoriei si in locurile publice, in vederea impiedicarii traficului international cu oameni in scopul prostitutiei.
4. sa ia masuri corespunzatoare pentru ca autoritatile competente sa fie prevenite de sosirea persoanelor care par vinovate, complice sau victime ale acestui trafic.

Articolul 18
Partile la prezenta Conventie se angajeaza sa stringa, in conformitate cu conditiile stipulate in legislatia lor nationala, declaratiile persoanelor de alte nationalitati care se dedau la prostitutie, in vederea stabilirii identitatii lor si a starii lor civile si de a cerceta cine le-a determinat sa-si paraseasca tara. Aceste informatii vorfi communicate autoritatilor statului de origine al persoanelor sus-mentionate in vederea unei eventuale repatrieri.

Articolul 19
Partile la prezenta Conventie se angajeaza, in conditiile prevazute de legislatia lor nationala si fara a prejudicia urmarirea sau orice alta actiune intentata, pentru infractiuni fata de dispozitiile lor si fata de care pot:

1. sa ia masurile necesare pentru a satisface nevoile si a asigura intretinerea provizorie a victimelor traficului international in scopul prostitutiei, atunci cind ele sunt lipsite de resurse, asteptind sa fie luate toate masurile in vederea repatrierii;
2. sa repatrieze acele persoane vizate in articolul 18 care doresc sau care sunt chemate de persoane care au autoritate asupra lor si cele asupra carora s-a hotarit expulzarea conform legii. Repatrierea nu va fi efectuata decit dupa stabilirea, in colaborare cu statul de destinatie, a identitatii si a nationalitatii, ca si a locului si datei sosirii la frontiere. Fiecare din partile la prezenta Conventie va facilita tranzitul persoanelor in cauza pe teritoriul sau.

In cazul in care persoanele vizate la alineatul precedent nu vor putea achita ele insele cheltuielile pentru repatrierea lor sau nu au sot, parinte sau tutore care sa plateasca pentru ele, cheltuielile de repatriere vor cadea in sarcina statului in care se gasesc pina la frontiera, in portul de imbarcare sau la aeroportul cel mai apropiat in directia statului de origine, iar de aici, in sarcina statului de origine.

Articolul 20
Partile la prezenta Conventie se angajeaza, daca nu au facut-o pina acum, sa ia masurile necesare pentru a exercita o supraveghere asupra birourilor si agentiilor de plasare in vederea evitarii ca persoanele care cauta de lucru, in special femeile si copiii, sa fie expuse pericolului prostitutiei.

Articolul 21
Partile la prezenta Conventie vor comunica Secretarului General al Organizatiei Natiunilor Unite legile si reglementarile proprii in vigoare si, anual, orice noi texte de lege sau reglementari referitoare la obiectul prezentei Conventii, ca si toate masurile pe care le vor lua, pentru aplicarea Conventiei. Informatiile primite vor fi publicate periodic de catre Secretarul General si adresate tuturor membrilor Organizatiei Natiunilor Unite si statelor nemembre, carora prezenta Conventie le-a fost comunicata in mod oficial, in conformitate cu dispozitiile articolului 23.

Articolul 22
Orice diferend intre partile la prezenta Conventie referitor la interpretarea sau aplicarea acesteia, care nu a putut fi reglementat prin alte mijloace, va fi supus, la cererea uneia din parti, Curtii Internationale de Justitie.

Articolul 23
Prezenta Conventie va fi deschisa pentru semnare tuturor statelor membre ale Organizatiei Natiunilor Unite si oricarui alt stat, caruia Consiliul Economic si Social i-a adresat o invitatie in acest sens.
Ea va fi ratificata si intrumentele de ratificare vor fi depuse la Secretarul General al Organizatiei Natiunilor Unite.
In termenii prezentei Conventii, cuvintul “stat” va desemna si toate coloniile si teritoriile sub tutela, dependente de statul care semneaza sau ratifica Conventia sau adera la ea, ca si toate teritoriile pe care acest stat le reprezinta pe plan international.

Articolul 24
Prezenta Conventie va intra in vigoare la 90 de zile de la data depunerii celui de-al doilea instrument de ratificare sau aderare.
Pentru fiecare dintre statele care vor ratifica sau vor adera dupa depunerea celui de-al doilea instrument de ratificare sau aderare, ea va intra in vigoare la 90 de zile dupa depunerea de catre acest stat a instrumentelor sale de ratificare sau aderare.

Articolul 25
La expirarea unui termen de cinci ani de la intrarea in vigoare a prezentei Conventii, orice Parte la Conventie poate sa o denunte printr-o notificare scrisa adresata Secretarului General al Organizatiei Natiunilor Unite.
Denuntarea va intra in vigoare, pentru partea interesata, la un an dupa dtaa la care ea a fost primita de catre Secretarul General al Organizatiei Natiunilor Unite.

Articolul 26
Secretarul General al Organizatiei Natiunilor Unite va notifica tuturor statelor membre ale Organizatiei Natiunilor Unite si tuturor statelor membre mentionate in articolul 23:

1. semnarile, ratificarile si aderarile primite in aplicarea articolului 23;
2. data la care prezenta Conventie va intra in vigoare in conformitate cu articolul 24;
3. denuntarile primite in aplicarea articolului 25.

Articolul 27
Fiecare parte la prezenta Conventie se angajeaza sa ia, in conformitate cu Constitutia sa, masuri legislative sau de alta natura necesare pentru asigurarea aplicarii Conventiei.

Articolul 28
Dispozitiile prezentei Conventii anuleaza si inlocuiesc, intre Parti, dispozitiile instrumentelor internationale mentionate in alineatele 1, 2, 3 si 4 ale paragrafului 2 din Preambul; fiecare dintre aceste instrumente va fi considerat ca incetind sa mai fie in vigoare atunci cind toate Partile la un asemenea instrument vor deveni parti la prezenta Conventie.
Subsemnatii, autorizati de catre guvernele respective, au semnat prezenta Conventie care a fost deschisa semnarii la Lake Success, New York, la 21 martie 1950 si din care o copie certificata va fi trimisa de catre Secretarul General tuturor statelor membre ale Organizatiei Natiunilor Unite si statelor nemembre vizate de articolul 23.

Protocol de incheiere

Niciuna dintre dispozitiile prezentei Conventii nu va trebui sa fie considerata ca aducind atingere oricarei legislatii prevazute pentru aplicarea dispozitiilor in scopul suprimarii traficului international cu oameni si a exploatarii oamenilor in scopul prostitutiei prin conditii mai riguroase decit cele prevazute in prezenta Conventie.
Dispozitiile articolelor 23 si 26 ale Conventiei vor fi aplicabile si la prezentul Protocol.