Conventia internationala cu privire la drepturile economice, sociale si culturale

Adoptata de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite la 16 decembrie 1966

PREAMBUL

Statele parti la prezenta Conventie,

considerând ca, în conformitate cu principiile enuntate de Carta Natiunilor Unite, recunoasterea demnitatii inerente tuturor membrilor familiei umane si a drepturilor lor egale si inalienabile constituie fundamentul libertatii, dreptatii si pacii în lume.
recunoscând ca aceste drepturi decurg din demnitatea inerenta persoanei umane,
recunoscând ca, în conformitate cu Declaratia universala a drepturilor omului, idealul fiintei umane libere, eliberate de teama si mizerie, nu poate fi realizat decât daca se creeaza conditii care permit fiecaruia sa se bucure de drepturile sale economice, sociale si culturale, ca si de drepturile sale civile si politice.
considerând ca, potrivit Cartei Natiunilor Unite, statele au obligatia de a promova respectarea universala si efectiva a drepturilor si libertatilor omului, luând în considerare faptul ca omul are îndatoriri fata de semenii sai si fata de colectivitatea careia ii apartine si este dator a se stradui sa promoveze si sa respecte drepturile recunoscute în prezentul pact,

Au convenit asupra urmatoarelor articole:

PARTEA ÎNTÂI

Articolul 1
1. Toate popoarele au dreptul de a dispune de ele însele. În virtutea acestui drept este îsi determina liber statutul politic si îsi asigura liber dezvoltarea economica, sociala si culturala.
2. Pentru a-si înfaptui scopurile, toate popoarele pot dispune liber de bogatiile si resursele lor naturale, fara a aduce atingere obligatiilor care decurg din cooperarea economica internationala, întemeiata pe principiul interesului reciproc, si în dreptul international. În nici un caz un popor nu va putea fi lipsit de propriile mijloace de trai.
3. Statele parti la prezenta Conventie, inclusiv cele care au raspunderea administrarii de teritorii neautonome si de teritorii sub tutela, trebuie sa înlesneasca realizarea dreptului popoarelor de a dispune de ele însele si sa respecte acest drept, în conformitate cu dispozitiile Cartei Natiunilor Unite.

PARTEA A DOUA

Articolul 2
1. Fiecare stat parte la prezenta Conventie se angajeaza sa actioneze, atât prin propriul sau efort, cât si prin asistenta si cooperare internationala, în special pe plan economic si tehnic, folosind la maximum resursele sale disponibile pentru ca exercitarea deplina a drepturilor recunoscute în prezenta Conventie sa fie asigurata progresiv prin toate mijloacele adecvate, inclusiv prin adoptarea de masuri legislative.
2. Statele parti la prezenta Conventie se angajeaza sa garanteze ca drepturile enuntate în el vor fi exercitate fara nici o discriminare întemeiata pe rasa, culoare, sex, limba, religie, opinie politica sau orice alta opinie, origine nationala sau sociala, avere, nastere sau orice alta împrejurare.
3. Tarile în curs de dezvoltare, tinând seama în modul cuvenit de drepturile omului si de economia lor nationala, pot sa stabileasca în ce masura vor garanta celor care nu le sunt cetateni drepturile economice recunoscute în prezenta Conventie.

Articolul 3
Statele parti la prezenta Conventie se angajeaza sa asigure dreptul egal pe care îl au barbatul si femeia de a beneficia de toate drepturile economice, sociale si culturale care sunt enumerate în prezentul pact.

Articolul 4
Statele parti la prezenta Conventie recunosc ca, în ce priveste folosinta drepturilor asigurate de catre stat în conformitate cu prezentul pact, statul nu poate supune aceste drepturi decât la limitarile stabilite de lege, numai în masura compatibila cu natura acestor drepturi si exclusiv în vederea promovarii bunastarii generale într-o societate democratica.

Articolul 5
1. Nici o dispozitie din prezenta Conventie nu poate fi interpretata ca implicând pentru un stat, o grupare sau un individ vreun drept de a se deda la o activitate sau de a savârsi un act urmarind suprimarea drepturilor sau libertatilor recunoscute în prezentul pact ori limitari ale lor mai ample decât cele prevazute în pact.
2. Nu se poate admite nici o restrictie sau derogare de la drepturile fundamentale ale omului recunoscute sau în vigoare în orice tara în virtutea unor legi, conventii, regulamente sau cutume, sub pretextul ca prezentul pact nu recunoaste aceste drepturi sau le recunoaste într-o masura mai mica.

PARTEA A TREIA

Articolul 6
1. Statele parti la prezenta Conventie recunosc dreptul la munca ce cuprinde dreptul pe care îl are orice persoana de a obtine posibilitatea sa-si cistige existenta printr-o munca liber aleasa sau acceptata si vor lua masuri potrivite pentru garantarea acestui drept.
2. Masurile pe care fiecare stat parte la prezenta Conventie le va lua spre a asigura deplina exercitare a acestui drept trebuie sa includa orientarea si pregatirea tehnica si profesionala, elaborarea de programe, de masuri si de tehnici potrivite pentru a asigura o dezvoltare economica, sociala si culturala constanta si o deplina întrebuintare productiva a fortelor de munca în conditii care garanteaza indivizilor folosinta libertatilor politice si economice fundamentale.

Articolul 7
Statele parti la prezenta Conventie recunosc dreptul pe care îl are orice persoana de a se bucura de conditii de munca juste si prielnice, care sa asigure îndeosebi:

1. remuneratia care asigura tuturor muncitorilor cel putin:
2. un salariu echitabil si o remuneratie egala pentru o munca de valoare egala, fara nici o distinctie; în special, femeile trebuie sa aiba garantia ca conditiile de munca ce li se acorda nu sunt inferioare acelora de care beneficiaza barbatii si sa primeasca aceeasi remuneratie ca ei pentru aceeasi munca;
3. o existenta decenta pentru ei si familia lor, în conformitate cu dispozitiile prezentului pact;
4. securitatea si igiena muncii;
5. posibilitatea egala pentru toti de a fi promovati în munca lor la o categorie superioara adecvata, luându-se în considerare numai durata serviciilor îndeplinite si aptitudinile:
6. odihna, timpul liber, limitarea rationala a duratei muncii si concediile periodice platite, precum si remunerarea zilelor de sarbatoare.

Articolul 8
1. Statele parti la prezenta Conventie se angajeaza sa asigure:

1. dreptul pe care îl are orice persoana, în vederea favorizarii si ocrotirii intereselor sale economice, de a forma împreuna cu alte persoane sindicate si de a se afilia la un sindicat la alegerea sa, sub singura rezerva a regulilor stabilite de organizatia interesata. Exercitarea acestui drept nu poate face obiectul altor restrictii decât cele prevazute în lege si care constituie masuri necesare într-o societate democratica, în interesul securitatii nationale sau al ordinii publice ori pentru a ocroti drepturile si libertatile altora;
2. dreptul pe care îl au sindicatele de a forma federatii sau confederatii nationale si dreptul pe care îl au acestea din urma de a forma organizatii sindicale internationale sau de a se afilia la acestea;
3. dreptul pe care îl au sindicatele de a-si exercita liber activitatea, fara alte limitari decât cele prevazute de lege si care constituie masuri necesare într-o societate democratica, în interesul securitatii nationale sau al ordinii publice, ori pentru a ocroti drepturile si libertatile altora;
4. dreptul la greva, exercitat în conformitate cu legile fiecarei tari.

2. Prezentul articol nu se opune ca exercitarea acestor drepturi de catre membrii fortelor armate, ai politiei sau de catre functionarii publici sa fie supusa unor restrictii legale.
3. Nici o dispozitie din prezentul articol nu permite statelor parti la Conventia din 1948 a Organizatiei Internationale a Muncii privind libertatea sindicala si ocrotirea dreptului sindical sa ia masuri legislative aducând atingere - sau sa aplice legi într-un fel care ar aduce atingere - garantiilor prevazute în mentionata conventie.

Articolul 9
Statele parti la prezenta Conventie recunosc dreptul oricarei persoane la securitate sociala, inclusiv la asigurari sociale.

Articolul 10
Statele parti la prezenta Conventie recunosc ca:
1. O ocrotire si o asistenta cât mai larga cu putinta trebuie acordate familiei, elementul natural si fundamental al societatii, în special pentru întemeierea sa si în rastimpul cât are responsabilitatea întretinerii si educarii copiilor care sunt în sarcina sa. Casatoria trebuie sa fie liber consimtita de viitorii soti.
2. O ocrotire speciala trebuie acordata mamelor într-o perioada de timp rezonabila, înainte si dupa nasterea copiilor. Mamele salariate trebuie sa beneficieze, în decursul acestei perioade, de un concediu platit sau de un concediu beneficiind de alocatii de securitate sociala adecvate.
3. Masuri speciale de ocrotire si de asistenta trebuie luate în favoarea tuturor copiilor si adolescentilor, fara nici o discriminare din motive de filiatiune sau din alte motive. Copiii si adolescentii trebuie ocrotiti împotriva exploatarii economice si sociale. Folosirea lor la lucrari de natura a le dauna moralitatea sau sanatatea, de a le pune viata în primejdie sau de a dauna dezvoltarii lor normale trebuie sanctionata prin lege. Statele trebuie, de asemenea, sa stabileasca limite de vârsta sub care folosirea muncii salariate a copiilor va fi interzisa si sanctionata prin lege.

Articolul 11
1. Statele parti la prezenta Conventie recunosc dreptul oricarei persoane la un nivel de trai suficient pentru ea însasi si familia sa, inclusiv hrana, îmbracaminte si locuinta suficiente, precum si la îmbunatatire continua a conditiilor sale de existenta. Statele parti vor lua masuri potrivite pentru a asigura realizarea acestui drept si recunosc în acest scop importanta esentiala a unei cooperari internationale liber consimtite.
2. Statele parti la prezenta Conventie, recunoscând dreptul fundamental pe care îl are orice persoana de a fi la adapost de foame, vor adopta, individual si prin cooperare internationala, masurile necesare, inclusiv programe concrete:

1. pentru a îmbunatati metodele de productie, de conservare si de distribuire a produselor alimentare prin deplina utilizare a cunostintelor tehnice si stiintifice, prin difuzarea principiilor de educatie în ce priveste nutritia si prin dezvoltarea sau reforma regimurilor agrare, în asa fel încât sa asigure cât mai bine punerea în valoare si utilizarea resurselor naturale;
2. pentru a asigura o repartitie echitabila a resurselor alimentare mondiale în raport cu nevoile, tinând seama de problemele care se pun atât tarilor importatoare, cât si tarilor exportatoare de produse alimentare.

Articolul 12
1. Statele parti la prezenta Conventie recunosc dreptul pe care îl are orice persoana de a se bucura de cea mai buna sanatate fizica si mintala pe care o poate atinge.
2. Masurile pe care statele parti la prezenta Conventie le vor adopta în vederea asigurarii exercitarii depline a acestui drept vor cuprinde masurile necesare pentru a asigura:

1. scaderea mortalitatii noilor nascuti si a mortalitatii infantile, precum si dezvoltarea sanatoasa a copilului;
2. îmbunatatirea tuturor aspectelor igienei mediului si ale igienei industriale;
3. profilaxia si tratamentul maladiilor epidemice, endemice, profesionale si a altora, precum si lupta împotriva acestor maladii;
4. crearea de conditii care sa asigure tuturor servicii medicale si un ajutor medical în caz de boala.

Articolul 13
1. Statele parti la prezenta Conventie recunosc dreptul pe care îl are orice persoana la educatie. Ele sunt de acord ca educatia trebuie sa urmareasca deplina dezvoltare a personalitatii umane si a simtului demnitatii sale si sa întareasca respectarea drepturilor omului si libertatilor fundamentale. Pe lânga aceasta, ele sunt de acord ca prin educatie orice persoana trebuie sa devina capabila de a juca un rol util într-o societate libera, ca educatia trebuie sa favorizeze întelegerea, toleranta si prietenia între toate natiunile si toate grupurile rasiale, etnice sau religioase si sa încurajeze dezvoltarea activitatilor Natiunilor Unite pentru mentinerea pacii.
2. Statele parti la prezenta Conventie recunosc ca în vederea asigurarii deplinei exercitari a acestui drept:

1. învatamântul primar trebuie sa fie obligatoriu si accesibil tuturor în mod gratuit;
2. învatamântul secundar sub diferitele sale forme, inclusiv învatamântul secundar tehnic si profesional, trebuie sa fie generalizat si sa devina accesibil tuturor prin toate mijloacele potrivite si în special prin instaurarea în mod progresiv a gratuitatii lui;
3. învatamântul superior trebuie sa devina accesibil tuturor în deplina egalitate, în functie de capacitatea fiecaruia, prin toate mijloacele potrivite si în special prin introducerea treptata a gratuitatii;
4. educatia de baza trebuie încurajata sau intensificata cât mai mult posibil, pentru persoanele care au primit instructie primara sau care n-au primit-o pâna la capat;
5. trebuie sa se urmareasca activ dezvoltarea unei retele scolare la toate nivelurile, sa se stabileasca un sistem adecvat de burse si sa se amelioreze în mod continu conditiile materiale ale personalului didactic.

3. Statele parti la prezenta Conventie se angajeaza sa respecte libertatea parintilor si, atunci când este cazul, a tutorilor legali, de a alege pentru copiii lor institutii de învatamânt, altele decât cele ale autoritatilor publice, dar conforme cu normele minimale pe care le poate prescrie sau aproba statul în materie de educatie si de a asigura educatia religioasa si morala a copiilor lor în conformitate cu propriile lor convingeri.
4. Nicio dispozitie din prezentul articol nu trebuie interpretata ca aducând atingere libertatii indivizilor si persoanelor juridice de a înfiinta si de a conduce institutii de învatamânt cu conditia ca principiile enuntate în paragraful 1 al prezentului articol sa fie respectate, iar educatia data în aceste institutii sa fie conforma cu normele minimale pe care le poate prescrie statul.

Articolul 14
Orice stat parte la prezenta Conventie, care în momentul în care devine parte nu a putut înca asigura în teritoriul sau metropolitan sau în teritoriile aflate sub jurisdictia sa obligativitatea si gratuitatea învatamântului primar, se angajeaza sa stabileasca si sa adopte, într-un termen de 2 ani, un plan detaliat de masuri necesare pentru a realiza treptat, într-un numar rezonabil de ani, fixat prin acest plan, deplina aplicare a principiului învatamântului primar obligatoriu si gratuit pentru toti.

Articolul 15
1. Statele parti la prezenta Conventie recunosc fiecaruia dreptul:

1. de a participa la viata culturala;
2. de a beneficia de progresul stiintific si de aplicatiile sale;
3. de a beneficia de protectia intereselor morale si materiale decurgând din orice productie stiintifica, literara sau artistica al carei autor este.

2. Masurile pe care statele parti la prezenta Conventie le vor lua pentru a asigura deplina exercitare a acestui drept trebuie sa cuprinda masurile necesare pentru a asigura mentinerea, dezvoltarea si difuzarea stiintei si culturii.
3. Statele parti la prezenta Conventie se angajeaza sa respecte libertatea indispensabila cercetarii stiintifice si activitatilor creatoare.
4. Statele parti la prezenta Conventie recunosc urmarile binefacatoare care trebuie sa rezulte din încurajarea si dezvoltarea cooperarii si contactelor internationale în domeniul stiintei si culturii.

PARTEA A PATRA

Articolul 16
1. Statele parti la prezenta Conventie se angajeaza sa prezinte, în conformitate cu dispozitiile cuprinse în aceasta parte a pactului, rapoarte asupra masurilor pe care le-au adoptat si asupra progreselor obtinute în asigurarea respectarii drepturilor recunoscute în Conventie.
2.

1. Toate rapoartele vor fi adresate secretarului general al Organizatiei Natiunilor Unite, care le va transmite în copie, spre examinare, Consiliului Economic si Social, în conformitate cu dispozitiile prezentei Conventii.
2. Secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite va transmite, de asemenea, institutiilor specializate copii de pe rapoartele sau de pe partile relevante din rapoartele trimise de statele parti la prezentul pact, care sunt si membre ale institutiilor specializate respective, în masura în care aceste rapoarte sau parti din rapoarte privesc probleme de competenta institutiilor lor mentionate, potrivit actelor lor constitutive.

Articolul 17
1. Statele parti la prezenta Conventie îsi vor prezenta rapoartele pe etape, potrivit unui program pe care îl va stabili Consiliul Economic si Social în termen de un an de la data intrarii în vigoare a prezentei Conventii, dupa ce va fi consultat statele parti si institutiile specializate interesate.
2. Rapoartele pot sa aduca la cunostinta factorii si dificultatile care împiedica statele de a-si îndeplini întru totul obligatiile prevazute în prezentul pact.
3. În cazul în care informatii cu privire la acest subiect au fost deja trimise Organizatiei Natiunilor Unite sau unei institutii specializate de catre un stat parte la Conventie, nu va mai fi necesar a se reproduce informatiile, ci o referire precisa la aceste informatii va fi suficienta.

Articolul 18
În virtutea responsabilitatilor care ii sunt conferite de Carta Natiunilor Unite în domeniul drepturilor omului si libertatilor fundamentale, Consiliul Economic si Social va putea încheia întelegeri cu institutiile specializate, în vederea prezentarii de catre acestea de rapoarte cu privire la progresul realizat în îndeplinirea dispozitiilor prezentei Conventii, care intra în cadrul activitatilor lor. Rapoartele vor putea cuprinde date asupra deciziilor si recomandarilor adoptate în legatura cu traducerea în viata, de catre organele competente ale institutiilor specializate, a acestor dispozitii.

Articolul 19
Consiliul Economic si Social poate transmite Comisiei drepturilor omului, în scop de studiu si recomandari de ordin general, sau pentru informare, daca este cazul, rapoartele privind drepturile omului pe care le comunica statele în conformitate cu art. 16 si 17 si rapoartele privind drepturile omului pe care le comunica institutiile specializate în conformitate cu art. 18.

Articolul 20
Statele parti la prezenta Conventie si institutiile specializate interesate pot prezenta Consiliului Economic si Social observatii cu privire la orice recomandare de ordin general facuta în virtutea art. 19 sau cu privire la orice mentiune a unei recomandari de ordin general figurând într-un raport al Comisiei drepturilor omului sau în orice alt document mentionat în raportul respectiv.

Articolul 21
Consiliul Economic si Social poate prezenta din timp în timp Adunarii Generale rapoarte cuprinzând recomandari cu caracter general si un rezumat al informarilor primite de la statele parti la prezenta Conventie si de la institutiile specializate în legatura cu masurile luate si progresele realizate în vederea asigurarii respectarii generale a drepturilor recunoscute în prezenta Conventie.

Articolul 22
Consiliul Economic si Social poate supune atentiei celorlalte organe ale O.N.U., organelor subsidiare si institutiilor specializate interesate care se ocupa de furnizarea unei asistente tehnice, orice problema pe care o ridica rapoartele mentionate în prezenta parte a prezentei Conventii si care poate ajuta acestor organisme sa se pronunte fiecare în propria sa sfera de competenta asupra oportunitatii masurilor internationale capabile sa contribuie la punerea în aplicare efectiva si progresiva a prezentei Conventii.

Articolul 23
Statele parti la prezenta Conventie sunt de acord ca masurile de ordin international destinate sa asigure realizarea drepturilor recunoscute în Conventie cuprind îndeosebi încheierea de conventii, adoptarea de recomandari, furnizarea unei asistente tehnice si organizarea, împreuna cu guvernele interesate, a unor reuniuni regionale si reuniuni tehnice în scop de consultare si de studiu.

Articolul 24
Nicio dispozitie din prezenta Conventie nu trebuie interpretata ca aducând atingere dispozitiilor din Carta Natiunilor Unite si din statutele institutiilor specializate care definesc raspunsurile diverselor organe ale ONU si ale institutiilor specializate cu privire la chestiunile prevazute în prezenta Conventie.

Articolul 25
Nicio dispozitie din prezenta Conventie nu va fi interpretata ca aducând atingere dreptului inerent al tuturor popoarelor de a beneficia si de a se folosi pe deplin si în mod liber de bogatiile si resursele lor naturale.

PARTEA A CINCEA

Articolul 26
1. prezenta Conventie este deschisa spre semnare oricarui stat membru al Organizatiei Natiunilor Unite sau membru al vreuneia dintre institutiile sale specializate, oricarui stat parte la Statutul Curtii Internationale de Justitie, precum si oricarui alt stat invitat de Adunarea Generala a Natiunilor Unite sa devina parte la prezenta Conventie.
2. Prezenta Conventie este supusa ratificarii, iar instrumentele de ratificare vor fi depuse la Secretarul General al Organizatiei Natiunilor Unite.
3. Prezenta Conventie va fi deschisa spre aderare oricarui stat la care se refera paragraful 1 din prezentul articol.
4. Aderarea se va face prin depunerea la Secretarul General al Organizatiei Natiunilor Unite a unui instrument de aderare.
5. Secretarul General al Organizatiei Natiunilor Unite va informa toate statele care au semnat prezenta Conventie sau care au aderat la ea despre depunerea fiecarui instrument de ratificare sau de aderare.

Articolul 27
1. Prezenta Conventie va intra în vigoare la 3 luni de la data depunerii la Secretarul General al Organizatiei Natiunilor Unite a celui de-al treizeci si cincilea instrument de ratificare sau de aderare.
2. Pentru fiecare dintre statele care vor ratifica prezenta Conventie sau vor adera la ea dupa depunerea celui de-al treizeci si cincilea instrument de ratificare sau de aderare, Conventia va intra în vigoare la 3 luni de la data depunerii de catre stat a instrumentului sau de ratificare sau de aderare.

Articolul 28
Dispozitiile prezentei Conventii se aplica, fara nici o limitate sau exceptie, tuturor unitatilor constitutive ale statelor federative.

Articolul 29
1. Orice stat parte la prezenta Conventie poate sa propuna un amendament si sa-i depuna textul la Secretarul General al Organizatiei Natiunilor Unite. Secretarul General va transmite apoi toate proiectele de amendamente statelor parti la prezenta Conventie, cerându-le sa-i comunice daca doresc sa se convoace o conferinta a statelor parti pentru a examina aceste proiecte si a le supune votarii. Daca cel putin o treime din state se declara în favoarea acestei convocari, secretarul general va convoca conferinta sub auspiciile Organizatiei Natiunilor Unite. Orice amendament adoptat de majoritatea statelor prezente si votante la conferinta va fi supus aprobarii Adunarii Generale a Natiunilor Unite.
2. Aceste amendamente intra în vigoare dupa ce au fost aprobate de Adunarea Generala a Natiunilor Unite si acceptate de o majoritate de doua treimi a statelor parti la prezentul pact, în conformitate cu respectivele lor reguli constitutionale.
3. Când aceste amendamente intra în vigoare, ele sunt obligatorii pentru statele parti care le-au acceptat, celelalte state parti ramânând legate de dispozitiile prezentei Conventii si de orice amendament anterior pe care l-au acceptat.

Articolul 30
Independent de notificarile prevazute la paragraful 5 al art. 26, Secretarul General al Organizatiei Natiunilor Unite va informa toate statele la care se refera paragraful 1 al aceluiasi articol:

1. cu privire la semnaturile, instrumentele de ratificare si de aderare depuse în conformitate cu art. 26;
2. cu privire la data la care prezenta Conventie va intra în vigoare în conformitate cu art. 27 si la data când vor intra în vigoare amendamentele prevazute în art. 29.

Articolul 31
1. Prezenta Conventie, ale carei texte în araba, chineza, engleza, franceza, rusa si spaniola, sunt în egala masura autentice, va fi depusa în arhivele Organizatiei Natiunilor Unite.
2. Secretarul General al ONU va transmite tuturor statelor la care se refera art. 26 câte o copie certificata a prezentei Conventii.