Protocolul optional la Conventia cu privire la drepturile copilului privind vinzarea copiilor, prostitutia si pornografia cu copii

A intrat in vigoare la 18 ianuarie 2002

Statele parti la prezentul Protocol,

Considerind ca, pentru a continua realizarea obiectivelor Conventiei cu privire la drepturile copilului si aplicarea prevederilor sale, in mod deosebit a articolelor 1, 11, 21, 32, 33, 34, 35 si 36, ar fi necesara extinderea masurilor pe care statele parti ar trebui sa le ia pentru a garanta protectia copiilor impotriva vinzarii, prostitutiei si a pornografiei cu copii,
Considerind, de asemenea, ca prin Conventia cu privire la drepturile copilului se recunoaste dreptul copilului de a fi protejat fata de exploatarea economica si de oricare forma de munca ce ar putea presupune riscuri, ar putea afecta educatia acestuia, i-ar putea afecta sanatatea sau dezvoltarea fizica, mentala, spirituala, morala sau sociala,
Fiind deosebit de preocupate de proportiile tot mai ingrijoratoare pe care le imbraca traficul international cu copii in scopul vinzarii copiilor, prostitutiei si a pornografiei cu copii,
Profund ingrijorate de practica tot mai raspindita si persistenta a turismului sexual, care ii pune pe copii intr-o situatie deosebit de vulnerabila, deoarece favorizeaza in mod direct vinzarea copiilor, prostitutia si pornografia cu copii,
Constiente de faptul ca anumite grupuri deosebit de vulnerabile, cum ar fi fetele, sunt expuse unui risc mai mare de exploatare sexuala si de faptul ca fetele sunt reprezentate intr-un numar extrem de mare printre victimele exploatarii sexuale,
Preocupate de oferta tot mai mare de materiale pornografice cu copii existente pe Internet si pe alte suporturi tehnologice, reamintind Conferinta internationala privind combaterea pornografiei cu copii pe Internet, organizata la Viena in anul 1999, si mai ales concluziile acesteia prin care s-a lansat o chemare pentru incriminarea in toata lumea a productiei, distributiei, exportului, transmiterii, posedarii intentionate si publicitatii facute pentru materialele pornografice cu copii si, subliniind importanta unei strinse cooperari si a parteneriatului intre autoritati si industria Internetului,
Convinse ca eliminarea vinzarii copiilor, a prostitutiei si a pornografiei cu copii se va putea realiza maiusor prin recurgerea la o abordare globala care sa tina seama de factorii care contribuie la aceste fenomene, cum ar fi subdezvoltarea, saracia, discrepantele economice, structurile socio-economice inechitabile, familiile nefunctionale, lipsa educatiei, exodul de la sat la oras, discriminarea pe baza de sex, comportamentul sexual iresponsabil al adultilor, practicile traditionale daunatoare, conflictele armate si traficul cu copii.
Considerind ca sunt necesare eforturi de sensibilizare a opiniei publice pentru a reduce cererea care sta la baza vinzarii copiilor, a prostitutiei si a pornografiei cu copii si fiind, de asemenea, convinse de importanta consolidarii parteneriatului global intre toti factorii implicati si a imbunatatirii aplicarii si respectarii legilor la nivel national,
Luind nota de dispozitiile instrumentelor juridice internationale relevante in domeniul protectiei copiilor, cum ar fi Conventia de la Haga privind protectia copiilor si cooperarea in domeniul adoptiei internationale, Conventia de la Haga privind aspectele civile ale rapirii internationale a copiilor, Conventiei de la Haga privind competenta, legea aplicabila, recunoasterea, executarea si cooperarea in domeniul raspunderii parintilor si al masurilor de protectie a copiilor si Conventia nr. 182 a Organizatiei Internationale a Muncii privind interzicerea si intreprinderea unor actiuni imediate pentru eliminarea celor mai grave forme de munca a copiilor,
Incurajate de sprijinul deosebit de care s-a bucurat Conventia cu privire la drepturile copilului, care demonstreaza angajamentul existent pe scara larga pentru promovarea si protectia drepturilor copilului,
Recunoscind importanta punerii in aplicare a dispozitiilor Programlui de actiune pentru prevenirea vinzarii copiilor, a prostitutiei si a pornografiei cu copii, precum si a Declaratiei si Programului de Actiune adoptate la Cingresul mondial impotriva exploatarii sexuale a copiilor in scop comercial organizat la Stockholm in perioada 27-31 august 1996, precum si a altor decizii si recomandari ale organismelor internationale implicate,
Acordind atentia cuvenita importantei traditiilor si valorilor culturale ale fiecarui popor pentru protectia si dezvoltarea armonioasa a copilului.

Au convenit, dupa cum urmeaza:

Articolul 1
Statele parti vor interzice vinzarea copiilor, prostitutia si pornografia cu copii, in conformitate cu dispozitiile prezentului Protocol.

Articolul 2
In sensul prezentului Protocol
a/ prin vinzarea copiilor se intelege orice act sau tranzactie prin care un copil este transferat de catre o persoana sau de un grup de persoane catre o alta persoana sau un alt grup de persoane, in schimbul unei plati sau al obtinerii oricarui alt avantaj;
b/ prin prostitutia cu copii se intelege utilizarea unui copil in activitati sexuale in schimbul unei plati sau al obtinerii oricarui alt avantaj;
c/ prin pornografia cu copii se intelege orice reprezentare, prin orice mijloc, a unui copil care este implicat intr-o activitate sexuala explicita, reala sau simulata, sau orice reprezentare a organelor sexuale ale unui copil, in primul rind cu scop sexual.

Articolul 3
1. Fiecare stat parte va asigura, ca nivel minim, cuprinderea in totalitate a faptelor si a activitatilor de mai jos in Codul Penal, fie ca aceste infractiuni sunt comise pe plan intern sau international, de o singura persoana sau in mod organizat:

1. in ceea ce priveste vinzarea copiilor, asa cum este definita la articolul 2:

1. oferirea, furnizarea sau acceptarea unui copil, prin orice mijloace, in vederea:

a/ exploatarii sexuale a copilului;
b/ transplantarii organelor copilului pentru a obtine profit;
c/ supunerii copilului la munca fortata.

1. obtinerea pe cai necinstite, ca intermediar, a consimtamintului la adoptarea unui copil, cu incalcarea instrumentelor juridice internationale cu privire la adoptie;

2. oferirea, obtinerea, procurarea sau furnizarea unui copil pentru prostitutia cu copii, asa cum este definita la articolul 2;
3. producerea, distribuirea, difuzarea, importul, exportul, oferirea spre vinzare, vinzarea sau detinerea in scopurile mentionate mai sus a unor materiale pornografice cu copii, asa cum au fost definite la articolul 2.

2. Si in cazurile in care au avut loc doar tentative de comitere a oricarora dintre infractiunile de mai sus, precum si in cazurile de complicitate sau participare la acestea, se aplica aceleasi masuri prevazute de legislatia interna a unui stat parte care se aplica si pentru comiterea faptului in sine.
3. Fiecare stat parte va stabili pedepse corespunzatoare pentru aceste infractiuni, in functie de gravitatea acestora.
4. Tinind seama si de dispozitiile legislatiei sale interne, fiecare stat parte va lua, dupa caz, masurile care se impun pentru stabilirea raspunderii persoanelor juridice pentru infractiunile mentionate la alineatul 1 al prezentului articol. In functie de principiile juridice in vigoare in statul parte, persoanele juridice pot raspunde penal, civil sau administrativ pentru astfel de fapte.
5. Statele parti vor lua toate masurile juridice si administrative necesare pentru a asigura ca toate persoanele implicate in adoptarea unui copil sa actioneze in conformitate cu dispozitiile instrumentelor juridice internationale aplicabile.

Articolul 4
1. Fiecare stat parte va lua masurile necesare pentru stabilirea competentei sale cu privire la infractiunile la care se face referire la articolul 3, alin. 1, in cazul in care aceste infractiuni sunt comise pe teritoriul sau sau la bordul unui vas sau al unui avion inmatriculat in statul respectiv.
2. Fiecare stat parte poate lua masurile necesare pentru a-si stabili competenta cu privire la infractiunile la care se face referire la articolul 3, alin. 1, in urmatoarele cazuri:

1. daca presupusul infractor este cetatean al statului respectiv sau domiciliaza pe teritoriul acestui stat;
2. daca victima este cetatean al statului respectiv.

3. Fiecare stat parte va lua, de asemenea, masurile pe care le considera necesare pentru a stabili competenta sa cu privire la infractiunile mentionate mai sus, in cazul in care presupusul infractor este prezent pe teritoriul sau si nu il extradeaza pe acesta unui alt stat pe motivul ca infractiunea a fost comisa de un cetatean de-al sau.
4. Prezentul Protocol nu exclude exercitarea vreunei competente penale, in conformitate cu prevederile legislatiei interne.

Articolul 5
1. Infractiunile la care se face referire la articolul 3, alin. 1 se vor considera de drept ca infractiuni care justifica extradarea in oricare dintre acordurile de extradare incheiate intre statele parti, ele urmind sa se considere infractiuni care justifica extradarea si in acordurile de extradare care se vor incheia ulterior intre state, in conformitate cu conditiile formulate in astfel de acorduri.
2. Daca un stat parte care nu este dispus sa efectueze extradarea decit cu conditia existentei unui acord in acest sens cu statul solicitant primeste o cerere de extradare din partea unui stat parte cu care nu a incheiat un acord de extradare, prezentul Protocol poate constitui baza juridica pentru extradare in privind infractiunilor la care se face referire in acesta. Extradarea se va supune conditiilor prevazute de legislatia statului caruia i s-a inaintat cererea de extradare.
3. Statele parti care nu pun conditia existentei unui acord pentru a efectua extradarea vor recunoaste aceste infractiuni intre ele ca infractiuni care justifica extradarea in conditiile prevazute de legea statului caruia i se adreseaza cererea de extradare.
4. Din perspectiva extradarii intre doua state parti, astfel de infractiuni vor fi tratate ca si cum ar fi fost comise nu doar in locul in care s-au intimplat, ci si pe teritoriul statelor care urmeaza sa-si stabileasca competenta in conformitate cu dispozitiile articolului 4.
5. Daca cererea de extradare se face in legatura cu una din infractiunile la care se face referire la art. 3, alin. 1 si daca statul parte caruia i se inainteaza cererea nu extradeaza sau nu vrea sa extradeze autorul infractiunii din cauza cetateniei acestuia, statul care a facut cererea va intreprinde masurile corespunzatoare, sesizind autoritatile competente pentru a porni urmarirea in acest caz.

Articolul 6
1. Statele parti isi vor acorda asistenta in mod reciproc, in cit mai mare masura, cu privire la anchetele, procedurile penale sau de extradare desfasurate in legatura cu infractiunile la care se face referire la articolul 3, alin. 1, inclusiv asistenta pentru obtinerea probelor necesare in derularea procedurilor.
2. Statele parti se vor achita de obligatiile care le revin in temeiul alin. 1 al acestui articol, in conformitate cu toate tratatele sau acordurile de asistenta judiciara care se vor fi incheiat intre ele. In absenta unui astfel de tratat sau acord, statele parti isi vor acorda asistenta reciproca, in conformitate cu legislatia lor interna.

Articolul 7

1. vor lua masurile corespunzatoare pentru a permite punerea sub sechestru si confiscarea, dupa caz:

1. a bunurilor, cum ar fi materialele, activele si alte mijloace materiale utilizate in comiterea sau facilitarea infractiunilor la care se face referire in prezentul Protocol;
2. a veniturilor rezultate de pe urma comiterii unor astfel de infractiuni;

2. vor executa solicitarile formulate de un alt stat parte cu privire la punerea sub sechestru sau confiscarea bunurilor sau a veniturilor la care se face referire la litera (a) de mai sus;
3. vor lua masuri in vederea inchiderii temporare sau definitive a spatiilor utilizate pentru comiterea acestor infractiuni.

Articolul 8
1. Statele parti vor adopta toate masurile adecvate pentru a proteja drepturile si interesele copiilor care cad victime practicilor interzise prin prezentul Protocol, in toate etapele de desfasurare a procedurii penale, mai ales prin:

1. recunoasterea vulnerabilitatii copiilor victime si adaptarea procedurilor intr-o maniera care sa tina seama de nevoile lor speciale, inclusiv de nevoile lor speciale ca martori;
2. informarea copiilor victime cu privire la drepturile pe care le au, la rolul si dimensiunea acestora, la calendarul si derularea procedurilor, precum si la hotarirea data in cazul lor;
3. crearea posibilitatii de a se prezenta si examina, in cadrul procedurii, opiniile, nevoile si preocuparile copiilor victime, in cazul in care sunt afectate interesele personale ale acestora, intr-o maniera care se conformeaza reglementarilor procedurale ale legislatiei din tara respectiva;
4. furnizarea unor servicii de sprijin adecvate copiilor victime, pe tot parcursul desfasurarii procedurii judiciare;
5. protejarea, dupa caz, a intimitatii si identitatii copiilor victime si luarea unor masuri in conformitate cu legislatia tarii respective, pentru a evita raspindirea oricaror informatii care ar putea duce la identificarea acestora;
6. la nevoie, apararea copiilor victime, precum si a familiilor acestora si a martorilor care depun marturie in favoarea lor, de orice incercare de intimidare si razbunare;
7. evitarea intirzierilor inutile in pronuntarea hotaririi in diferite cazuri si executarea ordinelor sau deciziilor prin care se acorda despagubiri copiilor victime.

2. Statele parti vor asigura ca incertitudinea cu privire la virsta reala a victimei sa nu impiedice deschiderea urmaririi penale si mai ales a anchetelor al caror scop este stabilirea virstei reale a victimei.
3. Statele parti vor asigura ca, in tratamentul acordat de sistemul judiciar copiilor victime ale infractiunilor la care se face referire in prezentul Protocol, sa se aiba in vedere, cu precadere, interesele superioare ale copilului.
4. Statele parti vor lua masuri pentru a asigura o formare adecvata, mai ales in domeniile juridic si psihologic, a persoanelor care lucreaza cu victime ale infractiunilor vizate in prezentul Protocol.
5. Dupa caz, statele parti vor intreprinde masurile necesare pentru a proteja securitatea si integritatea persoanelor si/sau organismelor de prevenire si/sau protectie si reabilitare a victimelor unor astfel de infractiuni.
6. Niciuna dintre dispozitiile prezentului articol nu poate aduce atingere dreptului acuzatului de a beneficia de o judecata dreapta si impartiala si nu poate fi incompatibila cu acest drept.

Articolul 9
1. Statele parti vor adopta sau vor consolida, vor aplica si vor disemina legile, masurile administrative, politicile si programele sociale pentru prevenirea infractiunilor la care se face referire in prezentul Protocol. Se va acorda o atentie deosebita protectiei copiilor care sunt deosebit de vulnerabili fata de astfel de practici.
2. Statele parti vor promova constientizarea publicului larg, inclusiv a copiilor, prin informare pe toate caile adecvate, educatie si instruire cu privire la masurile de prevenire si efectele nefaste ale faptelor la care se face referire in prezentul Protocol. In indeplinirea obligatiilor care le revin in temeiul prezentului articol, statele parti vor incuraja participarea comunitatii si mai ales a copiilor si copiilor victime la astfel de programe de informare, educare si formare, inclusiv la nivel international.
3. Statele parti vor lua toate masurile necesare pentru a asigura o asistenta adecvata victimelor infractiunilor la care se face referire in prezentul Protocol, mai ales pentru reintegrarea lor sociala si recuperarea lor completa din punct de vedere psihic si psihologic.
4. Statele parti vor asigura ca toti copiii care au cazut victime ale infractiunilor la care se face referire in prezentul Protocol sa aiba acces la proceduri adecvate care sa le permita, fara discriminare, sa solicite despagubiri pentru prejudiciile suferite de la cei raspunzatori in fata legii de comiterea acestora.
5. Statele parti vor lua masurile corespunzatoare pentru interzicerea in mod eficient a productiei si difuzarii de materiale care fac publicitate infractiunilor la care se face referire in prezentul Protocol.

Articolul 10
1. Statele parti vor lua toate masurile necesare pentru intarirea cooperarii internationale prin intermediul unor acorduri multilaterale, regionale si bilaterale privind prevenirea, identificarea, anchetarea, urmarirea penala si pedepsirea celor care se fac responsabili pentru comiterea unor acte legate de vinzarea copiilor, prostitutia si pornografia cu copii si turismul sexual. Statele parti vor favoriza, in egala masura, cooperarea si coordonarea pe plan international intre autoritati, organizatii neguvernamentale nationale si internationale si organizatii internationale.
2. Statele parti vor promova cooperarea internationala pentru a veni in sprijinul copiilor victime in recuperarea lor fizica si psihologica, reintegrarea lor sociala si repatriere.
3. Statele parti vor promova consolidarea cooperarii internationale pentru eliminarea principalilor factori care stau la baza acestor fapte, cum ar fi saracia si subdezvoltarea, care ii fac pe copii mai vulnerabili fata de vinzarea de copii, prostitutia si pornografia cu copii si turismul sexual cu copii.
4. Statele parti care sunt in masura sa faca acest lucru vor asigura asistenta financiara, tehnica sau de alta natura, in cadrul programelor multilaterale, regionale, bilaterale sau al altor programe existente.

Articolul 11
Niciuna din dispozitiile prezentului Protocol nu vor afecta favorabil masurile privind asigurarea in totalitate a drepturilor copilului, care pot aparea in:

1. legislatia unui stat parte;
2. dreptul international in vigoare in statul in cauza.

Articolul 12
1. In termen de doi ani de la intrarea in vigoare a prezentului Protocol pentru un anume stat parte, respectivul stat va inainta un raport Comitetului drepturilor copilului in care va furniza informatii detaliate cu privire la masurile intreprinse pentru aplicarea in practica a dispozitiilor Protocolului.
2. Dupa inaintarea acestui raport detaliat, fiecare stat parte va introduce in rapoartele pe care le va intocmi ulterior pentru Comitetul drepturilor copilului, conform articolului 44 al Conventiei, toate informatiile complementare cu privire la aplicarea in practica a Protocolului. Celelalte state parti la Protocol vor prezenta rapoarte la intervale de cinci ani.
3. Comitetul drepturilor copilului poate solicita statelor parti informatii suplimentare cu privire la aplicarea prezentului Protocol.

Articolul 13
1. Prezentul Protocol este deschis spre semnare de catre toate statele parti sau semnatare ale Conventiei.
2. Prezentul Protocol se supune ratificarii, fiind deschis spre aderare pentru toate statele. Instrumentele de ratificare sau aderare se depun la Secretarul General al Organizatiei Natiunilor Unite.

Articolul 14
1. Prezentul Protocol va intra in vigoare in termen de trei luni de la depunerea celui de-al zecelea instrument de ratificare sau aderare.
2. Pentru fiecare dintre statele care vor ratifica prezentul Protocol sau care vor adera la acesta dupa intrarea sa in vigoare, Protocolul va intra in vigoare la o luna dupa data depunerii propriului instrument de ratificare sau aderare de catre acest stat.

Articolul 15
1. Oricare stat parte poate denunta, in orice moment, prezentul Protocol printr-o instiintare scrisa adresata Secretarului General al Natiunilor Unite, care va informa ulterior celelalte state parti la Conventie si toate statele semnatare ale Conventiei cu privire la acest aspect. Denuntul intra in vigoare in termen de un an de la data primirii instiintarii de catre Secretarul General.
2. Un astfel de denunt nu exonereaza statul parte de obligatiile ce i revin in baza prezentului Protocol cu privire la actele produse inainte de data intrarii in vigoare a denuntului, el neputind prejudicia in niciun fel continuarea examinarii oricarei chestiuni care se afla deja in atentia Comitetului cu privire la drepturile copilului, ca urmare a unei sesizari primite inainte de intrarea in vigoare a denuntului.

Articolul 16
1. Oricare dintre statele parti poate propune un amendament, inaintind textul in cauza Secretarului General al Organizatiei Natiunilor Unite. Secretarul General comunica apoi respectiva propunere de amendament statelor parti, solicitindu-le sa indice daca sunt de acord cu organizarea unei conferinte a statelor parti, la care propunerea sa fie studiata si supusa la vot. In cayul in care, in termen de patru luni de la primirea acestei comunicari, cel putin o treime dintre statele parti se pronunta in favoarea unei astfel de conferinte, Secretarul General va convoca Conferinta sub auspiciile Organizatiei Natiunilor Unite. Toate amendamentele adoptate de majoritatea statelor parti care subt prezente si isi exprima votul la conferinta vor fi supuse Adunarii Generale a Natiunilor Unite pentru aprobare.
2. Un amendament adoptat in conformitate cu dispozitiile de la alin. 1 al prezentului articol va intra in vigoare dupa aprobarea sa de catre Adunarea Generala si acceptarea sa, cu o majoritate de doua treimi, de catre statele parti.
3. La intrarea in vigoare a unui amendament, acesta devine obligatoriu pentru toate statele parti care l-au acceptat, celelalte state parti avind in continuare obligatia de a respecta dispozitiile prezentului Protocol, precum si toate amendamentele pe care le-au acceptat anterior.

Articolul 17
1. Prezentul Protocol, ale carui versiuni in limbile araba, chineza, engleza, franceza, rusa si spaniola sunt autentice in egala masura, va fi depus in arhivele Organizatiei Natiunilor Unite.
2. Secretarul General al Organizatiei Natiunilor Unite va transmite copii legalizate ale prezentului Protocol tuturor statelor parti la Conventie si tuturor statelor semnatare ale Conventiei.

Protocolul optional la Conventia cu privire la drepturile copilului privind implicarea copiilor in conflicte armate

A intrat in vigoare la 12 februarie 2002

Statele parti la prezentul Protocol,

Incurajate de sprijinul extraordinar de care s-a bucurat Conventia cu privire la drepturile copilului, care demonstreaza puternicul angajament care exista pentru promovarea si protectia drepturilor copilului,
Reafirmind nevoia de a acorda o protectie speciala pentru drepturile copilului si chemind la imbunatatirea permanenta a situatiei copiilor, fara nici o deosebire, precum si la asigurarea dezvoltarii si educarii lor in conditii de pace si securitate,
Tulburate de efectele daunatoare si extinse ale conflictelor armate asupra copiilor si de consecintele pe termen lung pe care le au cu privire la asigurarea unei paci, securitati si dezvoltari durabile,
Condamnind luarea copiilor drept tinte in situatii de conflict armat si de atac direct asupra locurilor protejate de dreptul international, cum ar fi locurile unde se afla in general multi copii, de exemplu scolile si spitalele,
Luind nota de adoptarea Statutului de la Roma al Curtii Penale Internationale, document in care se enumera printre crimele de razboi si recrutarea sau inrolarea copiilor sub virsta de 15 ani sau folosirea acestora ca participanti activi la confruntari in cadrul conflictelor armate internationale si neinternationale,
Considerind, prin urmare, ca pentru consolidarea in continuare a drepturilor recunoscute in Conventia cu privire la drepturile copilului este necesara o mai buna protectie a copiilor fata de implicarea in conflicte armate,
Luind nota de continutul articolului 1 al Conventiei cu privire la drepturile copilului, in care se spune ca, in sensul acestei Conventii, prin copil se intelege orice fiinta umana sub virsta de 18 ani, cu exceptia situatiilor in care, in temeiul legii aplicabile copilului, majoratul se atinge la o virsta mai mica,
Convinse ca adoptarea unui protocol optional la Conventie prin care se ridica virsta minima la care o persoana poate fi inrolata in fortele armate si de la care poate participa la confruntari va contribui in mod efectiv la aplicarea principiului dupa care interesele superioare ale copilului trebuie sa primeze in toate deciziile care il privesc pe copil,
Luind nota de recomandarea celei de a XXVI-a Conferinte Internationale a Crucii Rosii si a Semilunii Rosii care a avut loc in decembrie 1995, ca partile implicate intr-un conflict sa ia toate masurile posibile pentru a evita implicarea copiilor sub 18 ani in confruntarea in cauza,
Salutind adoptarea prin consens, in iunie 1999, a Conventiei nr. 182 a Organizatiei Internationale a Muncii privind interzicerea celor mai grave forme de munca a copiilor si luarea unor actiuni imediate pentru eliminarea acestora, care interzice, printre altele, inrolarea fortata sau obligatorie a copiilor in vederea implicarii lor in conflicte armate,
Condamnind cu profunda ingrijorare inrolarea, instruirea si utilizarea copiilor in confruntari, in interiorul si in afara granitelor nationale, de catre grupuri armate care nu fac parte din fortele armate ale unui stat si recunoscind raspunderea pe care si-o asuma cel care recruteaza, instruiesc si utilizeaza copii in acest sens,
Amintind obligatia tuturor partilor la un conflict armat de a conforma prevederilor internationale cu privire la respectarea drepturilor omului,
Subliniind ca prezentul Protocol nu aduce atingere scopurilor si principiilor enuntate de Carta Natiunilor Unite, in mod deosebit la articolul 51 si nici normelor relevante cu privire la drepturile omului,
Tinind seama de faptul ca pentru deplina protectie a copiilor, mai ales in timpul conflictelor armate si al ocupatiei straine, este esentiala existenta unor conditii de pace si securitate bazate pe respectarea deplina a scopurilor si principiilor enuntate in Carta si respectarea normelor relevante, cu privire la drepturile omului,
Constiente de nevoile speciale ale copiilor care, din cauza situatiei lor economice si sociale sau a sexului, sunt deosebit de vulnerabili in privinta inrolarii sau utilizarii lor in cadrul unor confruntari, incalcindu-se astfel dispozitiile prezentului Protocol,
Constiente in egala masura de necesitatea de a se tine seama de cauzele economice, sociale si politice profunde ale participarii copiilor la conflictele armate,
Convinse de necesitatea de a se consolida cooperarea internationala in aplicarea prezentului Protocol, pentru a asigura reabilitatea fizica si psihosociala si reintegrarea copiilor victime ale conflictelor armate,
Incurajind participarea comunitatii si indeosebi a copiilor si copiilor victime la diseminarea programelor informative si educative privind aplicarea prezentului Protocol,

Au convenit, dupa cum urmeaza:

Articolul 1
Statele parti vor lua toate masurile posibile pentru a se asigura ca membrii fortelor lor armate care nu au implinit inca virsta de 18 ani nu participa in mod direct la confruntari.

Articolul 2
Statele parti vor veghea ca persoanele care nu au implinit inca virsta de 18 ani sa nu fie inrolate in mod obligatoriu in fortele lor armate.

Articolul 3
1. Statele parti vor ridica virsta minima a inrolarii voluntare in fortele armate nationale fata de cea stabilita la articilul 38, alin. 3 al Conventiei cu privire la drepturile copilului, tinind seama de principiile inscrise in acest articol si recunoscind ca, in baza Conventiei, persoanele sub virsta de 18 ani au dreptul la protectie speciala.
2. Fiecare stat parte va depune cu ocazia ratificarii prezentului Protocol sau a aderarii la acesta o declaratie cu caracter obligatoriu in care va ridica virsta minima la care va autoriza inrolarea voluntara in fortele sale armate nationale si va face o descriere a garantiilor pe care le-a prevazut pentru a asigura ca inrolarea nu se face in mod fortat sau prin constringere.
3. Statele parti care autorizeaza inrolarea voluntara in fortele lor armate nationale inainte de implinirea virstei de 18 ani trebuie sa instituie garantii pentru a asigura, ca nivel minim, ca:

1. aceasta inrolare este cu adevarat voluntara;
2. aceasta inrolare are loc cu consimtamintul dat in cunostinta de cauza a parintilor sau al reprezentantilor legali si persoanei in cauza;
3. aceste persoane dispun de informatii complete cu privire la indatoririle pe care le presupune satisfacerea serviciului militar national;
4. aceste persoane furnizeaza o dovada concludenta cu privire la virsta lor, inainte de a fi admisi in serviciul militar.

4. Orice stat isi poate intari declaratia in orice moment printr-o instiintare in acest sens adresata Secretarului General al Organizatiei Natiunilor Unite, care va informa toate celelalte state parti. Aceasta instiintare va intra in vigoare la data la care este primita de Secretarul General.
5. Obligatia de a ridica virsta minima la care se face referire la alin. 1 al acestui articol nu se aplica scolilor administrate sau coordonate de fortele armate ale statelor parti, in conformitate cu articolele 28 si 29 ale Conventiei cu privire la drepturile copilului.

Articolul 4
1. Grupurile armate care nu sunt cuprinse in fortele armate ale unui stat nu vor recruta si nu vor utiliza in confruntari, in nici o imprejurare, persoane cu virsta sub 18 ani.
2. Statele parti vor lua toate masurile posibile pentru a preveni astfel de inrolari si utilizari, cum ar fi adoptarea unor masuri juridice necesare pentru interzicerea si sanctionarea penala a unor astfel de practici.
3. Punerea in aplicare a prezentului articol nu va afecta statutul juridic al niciuneia dintre partile aflate in situatie de conflict armat.

Articolul 5
Niciuna dintre dispozitiile prezentului Protocol nu poate fi interpretata ca o piedica in calea aplicarii legislatiei dintr-un stat parte, a instrumentelor internationale si a dreptului international umanitar care sunt propice pentru respectarea drepturilor copilului.

Articolul 6
1. Toate statele parti vor lua masurile juridice, administrative si de alta natura necesare pentru asigurarea aplicarii efective si a respectarii dispozitiilor prezentului Protocol aflate in propria lor competenta.
2. Statele parti se angajeaza sa faca cunoscute pe scara larga principiile si dispozitiile prezentului Protocol, in egala masura in rindurile adultilor si copiilor, cu utilizarea mijloacelor adecvate.
3. Statele parti vor intreprinde toate masurile posibile pentru a asigura demobilizarea sau eliberarea, intr-o forma oarecare, de obligatiile militare ale tuturor persoanelor aflate in competenta lor si care au fost inrolate sau utilizate in cadrul unor confruntari, cu incalcarea dispozitiilor prezentului Protocol. Daca este necesar, statele parti vor acorda acestor persoane asistenta adecvata necesara in vederea readaptarii lor fizice si psihologice, precum si a reintegrarii lor sociale.

Articolul 7
1. Statele parti vor coopera in aplicarea prezentului Protocol, mai ales in prevenirea oricaror activitati contrare acestuia, precum si in readaptarea si reintegrarea sociala a persoanelor victime ale unor acte contrare prezentului Protocol, inclusiv prin cooperare tehnica si asistenta financiara. Aceasta asistenta si cooperare se vor realiza in consultare cu statele parti in cauza, precum si cu organizatiile internationale competente.
2. Statele parti care sunt in masura sa ofere o astfel de asistenta, o vor face prin intermediul unor programe multilaterale, bilaterale sau altele deja existente sau, dupa caz, in cadrul unui fond constituit din contributii voluntare, in conformitate cu regulile stabilite de Adunarea Generala.

Articolul 8
1. In termen de doi ani de la intrarea in vigoare a prezentului Protocol pentru un anume stat parte, respectivul stat va inainta un raport Comitetului drepturilor copilului in care va furniza informatii detaliate cu privire la masurile intreprinse pentru aplicarea in practica a dispozitiilor Protocolului, in mod deosebit ale masurilor cu privire la participare si inrolare.
2. Dupa inaintarea acestui raport detaliat, fiecare stat parte va introduce in rapoartele pe care le va intocmi ulterior pentru Comitetul drepturilor copilului, conform articolului 44 al Conventiei, toate informatiile complementare cu privire la aplicarea in practica a Protocolului. Celelalte state parti la Protocol vor prezenta rapoarte la intervale de cinci ani.
3. Comitetul drepturilor copilului poate solicita statelor parti informatii suplimentare cu privire la aplicarea prezentului Protocol.

Articolul 9
1. Prezentul Protocol este deschis spre semnare de catre toate statele parti sau semnatare ale Conventiei.
2. Prezentul Protocol se supune ratificarii, fiind deschis spre aderare pentru toate statele. Instrumentele de ratificare sau aderare se depun la Secretarul General al Organizatiei Natiunilor Unite.
3. Secretarul General, in calitatea sa de depozitar al Conventiei si Protocolului, va informa toate statele parti la Conventie si toate statele semnatare ale Conventiei despre depunerea fiecarei declaratii in baza dispozitiilor de la articolul 3.

Articolul 10
1. Prezentul Protocol va intra in vigoare in termen de trei luni de la depunerea celui de al zecelea instrument de ratificare sau aderare.
2. Pentru fiecare dintre statele parti care vor ratifica prezentul Protocol sau care vor adera la acesta dupa intrarea sa in vigoare, Protocolul va intra in vigoare la o luna dupa data depunerii propriului instrument de ratificare sau aderare de catre acest stat.

Articolul 11
1. Oricare stat parte poate denunta in orice moment prezentul Protocol printr-o instiintare scrisa adresata Secretarului General al Natiunilor Unite, care va informa ulterior celelalte state parti la Conventie si toate statele semnatare ale Conventiei cu privire la acest aspect. Denuntul va intra in vigoare in termen de un an de la data primirii instiintarii de catre Secretarul General. Daca insa, la implinirea termenului de un an, statul parte care a fost autorul denuntului este angajat intr-un conflict armat, denuntul nu va intra in vigoare inainte de incheierea conflictului.
2. Un astfel de denunt nu exonereaza statul parte de obligatiile care ii revin in baza prezentului Protocol cu privire la actele produse inainte de data intrarii in vigoare a denuntului, el neputind prejudicia in nici un fel continuarea examinarii oricarei chestiuni care se afla deja in atentia Comitetului cu privire la drepturile copilului, ca urmare a unei sesizari primite inainte de intrarea in vigoare a denuntului.

Articolul 12
1. Oricare dintre statele parti poate propune un amendament, inaintind textul in cauza Secretarului General al Organizatiei Natiunilor Unite. Secretarul General comunica apoi respectiva propunere de amendament statelor parti, solicitindu-le sa indice daca sunt de acord cu organizarea unei conferinte a statelor parti, in care propunerea sa fie studiata si supusa la vot. In cazul in care, in termen de patru luni de la primirea acestei comunicari, cel putin o treime dintre statele parti se pronunta in favoarea unei astfel de conferinte, Secretarul General va convoca Conferinta sub auspiciile Organizatiei Natiunilor Unite. Toate amendamentele adoptate de majoritatea statelor parti care sunt prezente si isi exprima votul la conferinta vor fi supuse Adunarii Generale a Natiunilor Unite pentru aprobare.
2. Un amendament adoptat in conformitate cu dispozitiile de la alin. 1 al prezentului articol va intra in vigoare dupa aprobarea sa de catre Adunarea Generala si acceptarea sa cu o majoritate de doua treimi, de catre statele parti.
3. La intrarea in vigoare a unui amendament, acesta devine obligatoriu pentru toate statele parti care l-au acceptat, celelalte state parti avind in continuare obligatia de a respecta dispozitiile prezentului Protocol, precum si toate amendamentele pe care le-au acceptat anterior.

Articolul 13
1. Prezentul Protocol, ale carei versiuni in limbile araba, chineza, engleza, franceza, rusa si spaniola sunt autentice in egala masura, va fi depus in arhivele Organizatiei Natiunilor Unite.
2. Secretarul General al Organizatiei Natiunilor Unite va transmite copii legalizate ale prezentului Protocol tuturor statelor parti la Conventie si tuturor statelor semnatare ale Conventiei.