Carta Natiunilor Unite

Carta Natiunilor Unite

Noi, Popoarele Natiunilor Unite, hotarâte sa izbavim generatiile viitoare ale flagelului razboiului care, de doua ori în cursul unei vieti de om, a provocat omenirii suferinte de nespus, sa ne reafirmam credinta în drepturile fundamentale ale omului, în demnitatea si valoarea persoanei umane, în egalitatea în drepturi a barbatilor si a femeilor, precum si a natiunilor mari si mici, sa cream conditiile necesare mentinerii justitiei si respectarii obligatiunilor decurgând din tratate si alte izvoare ale dreptului international, sa promovam progresul social si conditii mai bune de trai într-o mai mare libertate, Si în aceste scopuri sa practicam toleranta si sa traim în pace unul cu celalalt, ca buni vecini,
sa ne unim fortele pentru mentinerea pacii si securitatii internationale, sa acceptam principii si sa instituim metode care sa garanteze ca forta armata nu va fi folosita decât în interesul comun,
sa folosim institutiile internationale pentru promovarea progresului economic si social al tuturor popoarelor, Am hotarât sa ne unim eforturile pentru înfaptuirea acestor obiective

Drept urmare, guvernele noastre, prin reprezentantii lor, reuniti în orasul San Francisco si având depline puteri, recunoscute ca valabile si date în forma cuvenita, au adoptat prezenta Carta a Natiunilor Unite si înfiinteaza prin aceasta o organizatie internationala care se va numi Natiunile Unite.

Scopurile Natiunilor Unite sunt urmatoarele:

1. sa mentina pacea si securitatea internationala si, în acest scop: sa ia masuri colective eficace pentru prevenirea si înlaturarea amenintarilor împotriva pacii si pentru reprimarea oricaror acte de agresiune sau altor încalcari ale pacii si sa înfaptuiasca, prin mijloace pasnice si în conformitate cu principiile justitiei si dreptului international, aplanarea ori rezolvarea diferendelor sau situatiilor cu caracter international care ar putea duce la o încalcare a pacii;
2. sa dezvolte relatii prietenesti între natiuni, întemeiate pe respectarea principiului egalitatii în drepturi a popoarelor si dreptului lor de a dispune de ele însele si sa ia oricare alte masuri potrivite pentru consolidarea pacii mondiale;
3. sa realizeze cooperarea internationala în revolvarea problemelor internationale cu caracter economic, social, cultural sau umanitar, în promovarea si încurajarea respectarii drepturilor omului si a libertatilor fundamentale pentru toti, fara deosebire de rasa, sex, limba sau religie;
4. sa fie un centru în care sa se armonizeze eforturile natiunilor catre atingerea acestor scopuri comune.

În urmarirea scopurilor enuntate în Articolul 1, Organizatia Natiunilor Unite si Membrii sai trebuie sa actioneze în conformitate cu urmatoarele Principii:

1. Organizatia este întemeiata pe principiul egalitatii suverane a tuturor Membrilor ei;
2. Toti Membrii Organizatiei, spre a asigura tuturor drepturile si avantajele ce decurg din calitatea lor de Membru, trebuie sa-ti îndeplineasca cu buna-credinta oglibatiile asumate potrivit prezentei Carte;
3. Toti Membrii Organizatiei vor rezolva diferendele lor internationale prin mijloace pasnice, în asa fel încât pacea si securitatea internationala, precum si justitia sa nu fie puse în primejdie;
4. Toti Membrii Organizatiei se vor abtine, în relatiile lor internationale, de a recurge la amenintarea cu forta sau la folosirea ei, fie împotriva integritatii teritoriale ori independentei politice a vreunui stat, fie în orice alt mod incompativil cu scopurile Natiunilor Unite;
5. Toti Membrii Natiunilor Unite vor da acesteia întreg ajutorul în orice actiune întreprinsa de ea în conformitate cu prevederile prezentei Carte si se vor abtine de a da ajutor vreunui stat împotriva caruia Organizatia întreprinde o actiune preventiva sau de constrângere;
6. Organizatia va asigura ca Statele care nu sunt Membre ale Natiunilor Unite sa actioneze în conformitate cu aceste principii, în masura necesara mentinerii pacii si securitatii internationale;
7. Nici o dispozitie din prezenta Carta nu va autoriza Natiunile Unite sa intervina în chestiuni care apartin esential competentei interne a unui Stat si nici nu va obliga pe Membrii sai sa supuna asemenea chestiuni spre rezolvare pe baza prevederilor prezentei Carte; acest principiu nu va aduce însa întru nimic atingere aplicarii masurilor de constrângere prevazute în Capitolul VII.

Sunt Membri originari ai Organizatiei Natiunilor Unite Statele care, participând la Conferinta Natiunilor Unite de la San Francisco pentru Organizatia Internationala sau semnând mai înainte Declaratia Natiunilor Unite din 1 ianuarie 1942, semneaza prezenta Carta si o ratifica în conformitate cu Articolul 110.

1. Pot deveni Membri ai Natiunilor Unite toate celelalte State iubitoare de pace care accepta obligatiile din prezenta Carta si care, dupa aprecierea Organizatiei, sunt capabile si dispuse sa le îndeplineasca.
2. Admiterea ca Membru al Natiunilor Unite a oricarui Stat care îndeplineste aceste conditii se va face printr-o hotarâre a Adunarii Generale, la recomandarea Consiliului de Securitate.

Un Membru al Natiunilor Unite împotriva caruia Consiliul de Securitate a întreprins o actiune preventiva sau de constrângere poate fi suspendat de catre Adunarea Generala, la recomandarea Consiliului de Securitate, din exercitiul drepturilor si privilegiilor decurgând din calitatea de Membru. Exercitiul acestor drepturi si privilegii poate fi restabilit de Consiliul de Securitate.

Un Membru al Natiunilor Unite care încalca în mod persistent principiile cuprinse în prezenta Carta poate fi exclus din Organizatie de Adunarea Generala, la recomandarea Consiliului de Securitate.

1. Se înfiinteaza ca organe principale ale Organizatiei Natiunilor Unite: o Adunare Generala, un Consiliu de Securitate, un Consiliu Economic si Social, un Consiliul de Tutela, o Curte Internationala de Justitie si un Sercetariat.
2. Organele subsidiare care s-ar întrevedea necesare vor putea fi înfiintate în conformitate cu prezenta Carta.

Natiunile Unite nu vor impune nici o restrictie participarii, în conditii egale, a barbatilor si femeilor la orice functie din cadrul organelor ei principale si subsidiare.

Competenta

1. Adunarea Generala va fi alcatuita din toti Membrii Natiunilor Unite.
2. Fiecare Membru va avea cel mult cinci reprezentanti în Adunarea Generala.

Functii si puteri

Adunarea Generala poate discuta orice chestiuni sau cauze care intra în cadrul prezentei Carte sau care se refera la puterile si functiile vreunuia din organele prevazute în prezenta Carta si, sub rezerva dispozitiilor Articolului 12, poate face recomandari Membrilor Natiunilor Unite sau Consiliului de Securitate, ori Membrilor Organizatiei si Consiliului de Securitate în oricare asemenea chestiuni sau cauze.

1. Adunarea Generala poate examina principiile generale de cooperare pentru mentinerea pacii si securitatii internationale, inclusiv principiile care guverneaza dezarmarea si reglementarea înarmarilor, si poate face recomandari cu privire la asemenea principii fie Membrilor Organizatiei Natiunilor Unite, fie Consiliului de Securitate, fie Membrilor Organizatiei si Consiliului de Securitate.
2. Adunarea Generala poate discuta orice probleme privitoare la mentinerea pacii si securitatii internationale, care îi vor fi supuse de catre oricare Membru al Natiunilor Unite sau de catre Consiliul de Securitate ori, în conformitate cu Articolul 35, paragraful 2, de catre un Stat care nu este Membru al Natiunilor Unite si, sub rezerva dispozitiilor Articolului 12, poate face recomandari în privinta oricarei asemenea problemele, fie Statului sau Statelor interesate, fie Consiliului de Securitate, fie Statelor si Consiliului de Securitate. Orice asemenea problema care reclama sa se întreprinda o actiune va fi deferita de Adunarea Generala Consiliului de Securitate înainte sau dupa discutarea ei.
3. Adunarea Generala poate atrage atentia Consiliului de Securitate asupra situatiilor care ar putea pune în primejdie pacea si securitatea internationala.
4. Puterile Adunarii Generale, prevazute în acest Articol, nu limiteaza domeniul general de aplicare al Articolului 10.

1. Cât timp Consiliul de Securitate exercita, în privinta unui diferend sau a unei situatii, functiile care îi sunt atribuite prin prezenta Carta, Adunarea Generala nu va face nici o recomandare cu privire la acel diferend sau situatie, decât daca Consiliul de Securitate îi cere aceasta.
2. Secretarul general, cu asentimentul Consiliului de Securitate, va aduce la cunostinta Adunarii Generale, la fiecare sesiune, toate problemele referitoare la mentinerea pacii si securitatii internationale de care se ocupa Consiliul de Securitate; de asemenea, el va înstiinta Adunarea Generala, iar daca Adunarea Generala nu este în sesiune, pe Membrii Natiunilor Unite, de îndata ce Consiliul de Securitate înceteaza a se mai ocupa de acele probleme.

1. Adunarea Generala va initia studii si va face recomandari în scopul:
   1. de a promova cooperarea internationala în domeniul politic si de a încuraja dezvoltarea progresiva a dreptului international si codificarea lui;
   2. de a promova cooperarea internationala în domeniile economic, social, cultural, al învatamântului si sanatatii si de a sprijini înfaptuirea drepturilor omului si libertatilor fundamentale pentru toti, fara deosebire de rasa, sex, limba sau religie.
2. Celelalte raspunderi, functii si puteri ale Adunarii Generale, referitoare la problemele mentionate în paragraful 1 b de mai sus, sunt enuntate în Capitolele IX si X.

Sub rezerva dispozitiilor Articolului 12, Adunarea Generala poate recomanda masuri pentru aplanarea pasnica a oricarei situatii, indiferent de origine, pe care o considera de natura a dauna bunastarii generale sau relatiilor prietenesti între natiuni, inclusiv a situatiilor rezultând dintr-o încalcare a dispozitiilor prezentei Carte, care enunta Scopurile si Principiile Natiunilor Unite.

1. Adunarea Generala va primi si examina rapoarte anuale si speciale ale Consiliului de Securitate; aceste rapoarte vor cuprinde o dare de seama asupra masurilor pe care Consiliul de Securitate le-a hotarât sau le-a luat pentru mentinerea pacii si securitatii internationale.
2. Adunarea Generala va primi si examina rapoartele celorlalte organe ale Natiunilor Unite.

Adunarea Generala va îndeplini în privinta sistemului international de tutela functiile care-i sunt atribuite prin Capitolele XII si XIII, inclusiv aprobarea acordurilor de tutela referitoare la teritoriile care nu sunt desemnate drept zone strategice.

1. Adunarea Generala va examina si aproba bugetul Organizatiei.
2. Cheltuielile Organizatiei sunt suportate de Membri, potrivit repartizarii stabilite de Adunarea Generala.
3. Adunarea Generala va examina si aproba orice acorduri financiare si bugetare încheiate cu institutiile specializate la care se refera Articolul 57 si va examina bugetele administrative ale acestor institutii, spre a le face recomandari.

Votare

1. Fiecare membru al Adunarii Generale dispune de un vot.
2. Hotarârile Adunarii Generale în probleme importante vor fi adoptate cu majoritatea de doua treimi a membrilor prezenti si votanti. Vor fi considerate probleme importante: recomandarile cu privire la mentinerea pacii si securitatii internationale, alegerea membrilor nepermanenti ai Consiliului de Securitate, alegerea membrilor Consiliului Economic si Social, alegerea membrilor Consiliului de Tutela, în conformitate cu paragraful 1 c al Articolului 86, admiterea de noi Membri în Organizatie, suspendarea drepturilor si privilegiilor Membrilor, excluderea de Membri, problemele referitoare la functionarea sistemului de tutela si problemele bugetare.
3. Hotarârile privind alte probleme, inclusiv stabilirea unor noi categorii de probleme asupra cacora sa se decida cu o majoritate de doua treimi, se vor adopta cu majoritatea membrilor prezenti si votanti.

Un Membru al Natiunilor Unite care este în întârziere cu plata contributiilor sale financiare catre Organizatie nu va putea participa la vot în Adunarea Generala daca totalul arieratelor egaleaza sau depaseste contributia datorata de el pentru ultimii doi ani împliniti. Adunarea Generala poate totusi permite acestui Membru sa ia parte la vot în cazul în care constata ca neplata se datoreaza unor împrejurari independente de voita lui.

Procedura

Adunarea Generala se va întruni în sesiuni anuale ordinare si, când împrejurarile o cer, în sesiune extraordinare. Sesiunile extraordinare vor fi convocate de Secretarul General la cererea Consiliului de Securitate sau a majoritatii Membrilor Natiunilor Unite.

Adunarea Generala va stabili propriile sale reguli de procedura. Ea îsi va desemna Presedintele pentru fiecare sesiune.

Adunarea Generala poate înfiinta organele subsidiare pe care le socoteste necesare pentru îndeplinirea functiilor sale.

Componenta

1. Consiliul de Securitate va fi alcatuit din cincisprezece membri ai Natiunilor Unite. Republica China, Franta, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, Regatul Unit al Marii Britanii si al Irlandei de Nord si Statele Unite ale Americii vor fi membri permanenti ai Consiliului de Securitate. Adunarea Generala va alege alti zece membri nepermanenti ai Consiliului de Securitate, tinând seama în primul rând de contributia Membrilor Natiunilor Unite la mentinerea pacii si securitatii internationale si la înfaptuirea celorlalte scopuri ale Organizatiei si, de asemenea, de o repartitie geografica echitabila.
2. Membrii nepermanenti ai Consiliului de Securitate vor fi alesi pe o perioada de doi ani. La prima alegere de membri nepermanenti, dupa sporirea numarului de membri ai Consiliului de Securitate de la unsprezece la cincisprezece, doi dintre cei patru membri adaugati vor fi alesi pe o perioada de un an. Membrii ai caror mandat expira nu vor putea fi realesi imediat.
3. Fiecare membru al Consiliului de Securitate va avea un reprezentant în Consiliu.

Functii si puteri

1. Spre a asigura actiunea rapida si eficace a Organizatiei, Membrii sai confera Consiliului de Securitate raspunderea principala pentru mentinerea pacii si securitatii internationale si recunosc ca, îndeplinindu-si îndatoririle impuse de aceasta raspundere, Consiliul de Securitate actioneaza în numele lor.
2. În îndeplinirea acestor îndatoriri, Consiliul de Securitate va actiona în conformitate cu Scopurile si Principiile Natiunilor Unite. Puterile specifice acordate Consiliului de Securitate pentru îndeplinirea acestor îndatoriri sunt definite în Capitolele VI, VII, VIII si XII.
3. Consiliul de Securitate va supune spre examinare Adunarii Generale rapoarte anuale si, când va fi necesar, rapoarte speciale.

Membrii Natiunilor Unite sunt de acord sa accepte si sa execute hotarârile Consiliului de Securitate, în conformitate cu prezenta Carta.

În scopul de a promova stabilirea si mentinerea pacii si securitatii internationale, fara a folosi pentru înarmari decât un minimum din resursele umane si economice ale lumii, Consiliul de Securitate are sarcina de a elabora, cu ajutorul Comitetului de Stat-Major, prevazut în Articolul 47, planuri care vor fi supuse Membrilor Natiunilor Unite în vederea stabilirii unui sistem de reglementare a înarmarilor.

Votare

1. Fiecare membru al Consiliului de Securitate va dispune de un vot.
2. Hotarârile Consiliului de Securitate în probleme de procedura vor fi adoptate cu votul afirmativ a noua membri.
3. Hotarârile Consiliului de Securitate în toate celelalte probleme vor fi adoptate cu votul afirmativ a noua membri, cuprinzând si voturile concordante ale tuturor membrilor permanenti, cu conditia ca, în cazul hotarârilor care se adopta în temeiul Capitolului VI si al Articolului 52, paragraful 3, o parte la un diferend sa se abtina de la votare.

Procedura

1. Consiliul de Securitate va fi astfel organizat încât sa-si poata exercita functiile dara întrerupere. În acest scop, fiecare membru al Consiliului de Securitate trebuie sa aiba oricând un reprezentant la Sediul Organizatiei.
2. Consiliul de Securitate va tine sedinte periodice, la care fiecare dintre membri sai poate, daca doreste, sa fie reprezentat de un membru al guvernului sau ori de un alt reprezentant special desemnat.
3. Consiliul de Securitate poate tine sedinte în alte locuri decât Sediul Organizatiei, pe care le socoteste cele mai indicate pentru a-i înlesni lucrarile.

Consiliul de Securitate poate înfiinta organele subsidiare pe care le considera necesare pentru îndeplinirea functiilor sale.

Consiliul de Securitate va stabili propriile sale reguli de procedura, inclusiv modul de desemnare a Presedintelui sau.

Orice Membru al Natiunilor Unite care nu este membru al Consiliului de Securitate poate participa, fara drept de vot, la discutarea oricarei probleme supuse Consiliului de Securitate, ori de câte ori acesta considera ca interesele acelui Membru sunt afectate în mod special.

Orice Membru al Natiunilor Unite care nu este membru al Consiliului de Securitate sau orice Stat care nu este Membru al Natiunilor Unite, daca este parte într-un diferend examinat de Consiliul de Securitate, va fi invitat sa participe, fara drept de vot, la discutiile cu privire la acel diferend. Consiliul de Securitate va determina conditiile pe care le considera juste pentru participarea unui Stat care nu este Membru al Natiunilor Unite.

1. Partile la orice diferend a carui prelungire ar putea pune în primejdie mentinerea pacii si securitatii internationale trebuie sa caute sa-l rezolve, înainte de toate, prin tratative, ancheta, mediatie, conciliere, arbitraj, pe care judiciara, recurgere la organizatii sau acorduri regionale sau prin alte mijloace pasnice, la alegerea lor.
2. Consiliul de Securitate, când socoteste necesar, invita partile sa-si rezolve diferendul prin asemenea mijloace.

Consiliul de Securitate poate ancheta orice diferend sau orice situatie care ar putea duce la frictiuni internationale sau ar putea da nastere unui diferend, în scopul de a stabili daca prelungirea diferendului sau situatiei ar putea pune în primejdie mentinerea pacii si securitatii internationale.

1. Orice Membru al Natiunilor Unite poate atrage atentia Consiliului de Securitate sau Adunarii Generale asupra oricarui diferend sau situatii de natura celor mentionate în Articolul 34.
2. Un Stat care nu este membru al Natiunilor Unite poate atrage atentia Consiliului de Securitate sau Adunarii Generale asupra oricarui diferend la care este parte daca accepta în prealabil, în privinta acelui diferend, obligatiile de rezolvare pasnica prevazute în prezenta Carta.
3. Actiunile întreprinse de Adunarea Generala în chestiunile asupra carora i se atrage atentia în temeiul Articolului de fata vor fi supuse dispozitiilor Articolelor 11 si 12.

1. Consiliul de Securitate poate, în orice stadiu al unui diferend de natura celor mentionate în Articolul 33 ori al unei situatii similare, sa recomande procedurile sau metodele de aplanare corespunzatoare.
2. Consiliul de Securitate va lua în considerare orice proceduri de rezolvare a diferendului adoptate de parti.
3. Facând recomandari în temeiul prezentului Articol, Consiliul de Securitate va tine seama si de faptul ca, în regula generala, diferendele de ordin juridic trebuie sa fie supuse de parti Curtii Internationale de Justitie, în conformitate cu dispozitiile Statutului Curtii.

1. În cazul în care partile la un diferend de natura celor mentionate în Articolul 33 nu reusesc sa-l rezolve prin mijloacele indicate în acel Articol, ele îl vor supune Consiliului de Securitate.
2. În cazul în care Consiliul de Securitate socoteste ca prelungirea diferendului ar putea, în fapt, sa puna în primejdie mentinerea pacii si securitatii internationale, el va hotarî daca trebuie sa actioneze în temeiul Articolului 36 sau sa recomande conditiile de rezolvare pe care le va considera potrivite.

Fara a se aduce atingere dispozitiilor Articolelor 33-37, Consiliul de Securitate poate, daca toate partile la un diferend cer aceasta, sa faca recomandari partilor în scopul rezolvarii pasnice a diferendului.

Consiliul de Securitate va constata existenta unei amenintari împotriva pacii, a unei încalcari a pacii sau a unui act de agresiune si va face recomandari ori va hotarî ce masuri vor fi luate, în conformitate cu Articolele 41 si 42, pentru mentinerea sau restabilirea pacii si securitatii internationale.

Pentru a preîntâmpina o agravare a situatiei, Consiliul de Securitate poate ca, înainte de a face recomandari sau a hotarî asupra masurilor care trebuie luate în conformitate cu Articolul 39, sa invite partile interesate sa se conformeze masurilor provizorii pe care le considera necesare sau de dorit. Asemenea masuri provizorii nu vor prejudicia întru nimic drepturile, pretentiile sau pozitia partilor interesate. Consiliul de Securitate va tine seama în modul cuvenit de neexecutarea acestor masuri provizorii.

Consiliul de Securitate poate hotarî ce masuri, care nu implica folosirea fortei armate, trebuie luate spre a se da urmare hotarârilor sale si poate cere Membrilor Natiunilor Unite sa aplice aceste masuri. Ele pot sa cuprinda întreruperea totala sau partiala a relatiilor economice si a comunicatiilor feroviare, maritime, aeriene, postale, telegrafice, prin radio si a altor mijloace de comunicatie, precum si ruperea relatiilor diplomatice.

În cazul în care Consiliul de Securitate va socoti ca masurile prevazute în Articolul 41 nu ar fi adecvate ori ca s-au dovedit a nu fi adecvate, el poate întreprinde, cu fortele aeriene, navale sau terestre, orice actiune pe care o considera necesara pentru mentinerea sau restabilirea pacii si securitatii internationale. Aceasta actiune poate cuprinde demonstratii, masuri de blocada si alte operatiuni executate de forte aeriene, maritime sau terestre ale Membrilor Natiunilor Unite.

1. Toti Membrii Natiunilor Unite, spre a contribui la mentinerea pacii si securitatii internationale, se obliga sa puna la dispozitia Consiliului de Securitate, la cererea sa si în conformitate cu un acord sau acorduri speciale, fortele armate, asistenta si înlesnirile, inclusiv dreptul de trecere, necesarepentru mentinerea pacii si securitatii internationale.
2. Acordul sau acordurile mentionate mai sus vor stabili efectivele si natura acestor forte, gradul lor de pregatire si amplasarea lor generala, precum si natura înlesnirilor si asistentei care urmeaza sa fie acordate.
3. Acordul sau acordurile vor fi negociate cât mai curând posibil, la initiativa Consiliului de Securitate. Ele se vor încheia între Consiliul de Securitate si Membri ai Organizatiei sau între Consiliul de Securitate si grupuri de Membri ai Organizatiei si vor fi supuse ratificarii statelor semnatare, în conformitate cu procedura lor constitutionala.

Atunci când Consiliul de Securitate a hotarât sa recurga la forta, el trebuie, înainte de a cere unui Membru nereprezentat în Consiliu sa puna la dispozitie forte armate, în executarea obligatiilor asumate de acesta în temeiul Articolului 43, sa invite pe acel Membru ca, daca doreste, sa participe la luarea hotarîrilor Consiliului de Securitate privind folosirea contingentelor de forte armate ale acelui Membru.

Spre a permite Organizatiei sa ia masuri urgente de ordin militar, Membrii Natiunilor Unite vor mentine contingentele nationale forte aeriene imediat utilizabile pentru o actiune combinata de constrângere internationala. Efectivele si gradul de pregatire ale acestor contingente, precum si planurile pentru actiunea lor combinata vor fi stabilite de catre Consiliul de Securitate, cu ajutorul Comitetului de Stat-Major, în limitele indicate prin acordul sau acordurile speciale, mentionate în Articolul 43.

Planurile pentru folosirea fortelor armate vor fi stabilite de Consiliul de Securitate cu ajutorul Comitetului de Stat-Major.

1. Se va înfiinta un Comitet de Stat-Major oentru a sfatui si asista Consiliul de Securitate în toate problemele referitoare la mijloacele de ordin militar necesare Consiliului de Securitate pentru mentinerea pacii si securitatii internationale, la folosirea si comanda fortelor puse la dispozitia sa, la reglementarea înarmarilor si la eventuala dezarmare.
2. Comitetul de Stat-Major va fi alcatuit din Sefii Statelor-Majore ale membrilor permanenti ai Consiliului de Securitate sau din reprezentantii lor. Orice Membru al Natiunilor Unite care nu este reprezentant permanent în Comitet va fi invitat de catre Comitet sa i se asocieze când participarea acelui Membru la lucrarile lui este necesara pentru buna îndeplinire a îndatoririlor Comitetului.
3. Comitetul de Stat-Major va raspunde, sub autoritatea Consiliului de Securitate, de conducerea strategica a oricaror forte armate puse la dispozitia Consiliului de Securitate. Problemele privind comanda unor asemenea forte vor fi reglementate ulterior.
4. Cu autorizatia Consiliului de Securitate si dupa consultarea cu organizatiile regionale corespunzatoare, Comitetul de Stat-Major poate înfiinta subcomitete regionale.

1. Masurile necesare executarii hotarîrilor Consiliului de Securitate în scopul mentinerii pacii si securitatii internationale vor fi luate de toti Membrii Natiunilor Unite sau de unii dintre ei, dupa cum va stabili Consiliul de Securitate.
2. Aceste hotarîri vor fie xecutate de Membrii Natiunilor Unite atât direct, cât si prin actiunea lor în cadrul organismelor internationale corespunzatoare din care fac parte.

Membrii Natiunilor Unite se vor asocia spre a-si acorda reciproc asistenta în executarea masurilor hotarîte de Consiliul de Securitate.

Daca Consiliul de Securitate ia masuri preventive sau de constrângere împotriva unui Stat, orice alt Stat, indiferent daca este sau nu Membru al Natiunilor Unite, care întâmpina dificultati economice deosebite, ivite ca urmare a executarii acelor masuri, va avea dreptul sa consulte Consiliul de Securitate cu privire la rezolvarea acelor dificultati.

Nici o dispozitie din prezenta Carta nu va aduce atindere dreptului inerent de autoaparare individuala sau colectiva în cazul în care se produce un atac armat împotriva unui Membru al Natiunilor Unite, pînâ când Consiliul de Securitate va fi luat masurile necesare pentru mentinerea paciisi securitatii internationale. Masurile luate de Membri în exercitarea acestui drept de autoaparare vor fi aduse imediat la cunostinta Consiliului de Securitate si nu vor afecta în nici un fel puterea si îndatorirea Consiliului de Securitate, în temeiul prezentei Carte, de a întreprinde oricând actiunile pe care le va socoti necesare pentru mentinerea sau restabilirea pacii si securitatii internationale.

1. Nici o dispozitie din prezenta Carta nu se opune existentei unor acorduri sau unor organisme regionale destinate a se ocupa cu problemele privind mentinerea pacii si securitatii internationale care sunt susceptibile de actiuni cu caracter regional, cu conditia ca asemenea acorduri sau organisme, precum si activitatea lor, sa fie compatibile cu Scopurile si Principiile Organizatiei.
2. Membrii Natiunilor Unite care încheie asemenea acorduri sau constituie asemenea organisme trebuie sa depuna toate eforturile pentru rezolvarea pasnica a diferendelor locale prin intermediul unor astfel de acorduri sau organisme regionale înainte de a le supune Consiliului de Securitate.
3. Consiliul de Securitate va încuraja dezvoltarea rezolvarii pasnice a diferendelor locale prin intermediul acestor acorduri sau organisme regionale, fie din initiativa Statelor interesate, fie din propria sa initiativa.
4. Articolul de fata nu aduce întru nimic atingere aplicarii Articolelor 34 si 35.

1. Consiliul de Securitate va folosi, daca este cazul, asemenea acorduri sau organisme regionale pentru aplicarea actiunilor de constrângere sub autoritatea sa. Nici o actiune de constrângere nu va fi însa întreprinsa, în temeiul acestor acorduri regionale sau de catre organismele regionale, fara autorizatia Consiliului de Securitate; sunt exceptate masurile împotriva oricarui Stat inamic, în sensul definitiei paragrafului 2 din Articolul de fata, prevazute în Articilul 107 sau în acordurile regionale, îndreptate împotriva reluarii unei politici agresive de catre un asemenea Stat, pâna când se va putea încredinta Organizatiei, la cererea guvernelor interesate, sarcina de a preîntâmpina orice noua agresiune din partea unui asemenea Stat.
2. Termenul de "Stat inamic", asa cum este folosit în paragraful 1 din Articolul de fata, se aplica oricarui Stat care, în timpul celui de-al doilea razboi mondial, a fost inamicul oricaruia dintre semnatarii prezentei Carte.

Consiliul de Securitate trebuie sa fie în permanenta deplin informat asupra actiunilor întreprinse sau preconizate în temeiul acordurilor regionale sau de catre organismele regionale în scopul mentinerii pacii si securitatii internationale.

În scopul de a crea conditiile de stabilitate si bunastare necesare unor relatii pasnice si prietenesti între natiuni, întemeiate pe respectarea principiului egalitatii în drepturi a popoarelor si al dreptului lor de a dispune de ele însele, Natiunile Unite vor promova:

1. ridicarea nivelului de trai, deplina folosire a fortei de munca si conditii de progres si dezvoltare economica si sociala;
2. rezolvarea problemelor internationale în domeniile economic, social, al sanatatii si al altor probleme conexe; cooperarea internationala în domeniile culturii si învatamântului;
3. respectarea universala si efectiva a drepturilor omului si libertatilor fundamentale pentru toti, fara deosebire de rasa, sex, limba sau religie.

Toti Membrii se obliga sa întreprinda actiuni în comun si separat, în cooperare cu Organizatia, pentru realizarea scopurilor enuntate în Articolul 55.

1. Diferitele institutii specializate, înfiintate prin acorduri interguvernamentale si având, potrivit statutelor lor, largi atributii internationale în domeniile economic, social, cultural, al învatamântului, sanatatii si alte domenii conexe, vor fi puse în legatura cu Natiunile Unite în conformitate cu dispozitiile Articolului 63.
2. Institutiile astfel puse în legatura cu Natiunile Unite sunt desemnate mai jos prin expresia "institutii specializate".

Organizatia va face recomandari pentru coordonarea programelor si activitatilor institutiilor specializate.

Organizatia va initia, când este cazul, tratative între statele interesate în vederea înfiintarii oricaror noi institutii specializate necesare pentru îndeplinirea scopurilor enuntate în Articolul 55.

Raspunderea pentru îndeplinirea functiilor Organizatiei, enuntate în Capitolul de fata, va reveni Adunarii Generale si, sub autoritatea Adunarii Generale, Consiliului Economic si Social, care va avea în acest scop puterile stabilite în Capitolul X.

Componenta

1. Consiliul Economic si Social va fi alcatuit din cincizeci si patru de Membri ai Natiunilor Unite alesi de Adunarea Generala.
2. Sub rezerva dispozitiilor paragrafului 3, optsprezece membri ai Consiliului Economic si Social vor fi alesi în fiecare an pentru o perioada de trei ani. Un membru al carui mandat expira va putea fi reales imediat.
3. La prima alegere dupa sporirea numarului de membri ai Consiliului Economic si Social de la douazeci si sapte la cincizeci si patru, pe lânga membrii alesi în locul celor noua membri ale caror mandate expira la sfârsitul acelui an, vor fi alesi înca douazeci si sapte de membri. Mandatul a noua dintre acesti douazeci si sapte de membri adaugati va expira dupa un an, iar al altor noua membri dupa doi ani, potrivit dispozitiilor Adunarii Generale.
4. Fiecare membru al Consiliului Economic si Social va avea un reprezennant în Consiliu.

Functii si puteri

1. Consiliul Economic si Social poate efectua sau initia studii si rapoarte privind probleme internationale în domeniile economic, social, cultural, al învatamântului, al sanatatii si în alte domenii conexe si poate face recomandari în privinta tuturor acestor probleme Adunarii Generale, Membrilor Natiunilor Unite si institutiilor specializate interesate.
2. El poate face recomandari în scopul de a promova respectarea efectiva a drepturilor omului si libertatilor fundamentale pentru toti.
3. el poate oregati, spre a fi supuse Adunarii Generale, proiecte de conventii în probleme de competenta sa.
4. el poate convoca, în conformitate cu regulile fixate de Natiunile Unite, conferinte internationale în probleme de competenta sa.

1. Consiliul Economic si Social poate încheia cu oricare dintre institutiile la care se refera Articolul 57 acorduri stabilind conditiile în care institutia respectiva va fi pusa în legatura cu Natiunile Unite. Aceste acorduri vor fi supuse aprobarii Adunarii Generale.
2. El poate coordona activitatea institutiilor specializate prin consultari cu ele si prin recomandari adresate acestor institutii, precum si prin recomandari adresate Adunarii Generale si Membrilor Natiunilor Unite.

1. Consiliul Economic si Social  poate lua masurile potrivite spre a obtine rapoarte periodice din partea institutiilor specializate. El poate conveni cu Membrii Natiunilor Unite si cu institutiile specializate spre a obtine rapoarte privind masurile luate în executarea propriilor sale recomandari si a recomandarilor Adunarii Generale în probleme de competenta Consiliului.
2. El poate comunica Adunarii Generale observatiile sale asupra acestor raoparte.

Consiliul Economic si Social poate da informatii Consiliului de Securitate si îi va da asistenta, la cererea acestuia.

1. Consiliul Economic si Social va îndeplini, în executarea recomandarilor Adunarii Generale, functiile care intra în competenta sa.
2. El poate, cu aprobarea Adunarii Generale, sa îndeplineasca serviciile pe care i le-ar cere Membri ai Natiunilor Unite sau institutii specializate.
3. El va îndeplini celelalte functii specificate în alte parti din prezenta Carta sau care îi pot fi atribuite de Adunarea Generala.

Votare

1. Fiecare membru al Consiliului Economic si Social dispune de un vot.
2. Hotarîrile Consiliului Economic si Social se vor adopta cu majoritatea de voturi a membrilor prezenti si votanti.

Procedura

Consiliul Economic si Social va înfiinta comisii pentru problemele economice si sociale si pentru promovarea drepturilor omului, precum si orice alte comisii necesare pentru îndeplinirea functiilor sale.

Consiliul Economic si Social va invita orice Membru al Natiunilor Unite sa participe, fara drept de vot, la dezbaterile sale asupra oricaror probleme care prezinta un interes special pentru acel Membru.

Consiliul Economic si Social poate lua masuri pentru participarea, fara drept de vot, a reprezentantilor institutiilor specializate la dezbaterile sale sau ale comisiilor înfiintate de el, precum si pentru participarea propriilor sai reprezentanti la dezbaterile institutiilor specializate.

Consiliul Economic si Social va putea lua orice masuri potrivite pentru consultarea organizatiilor neguvernamentale care se ocupa cu probleme de competenta sa. Aceste masuri se pot aplica unor organizatii internationale si, daca este cazul, unor organizatii nationale, dupa consultare cu Membrul Natiunilor Unite interesat în aceasta.

1. Consiliul Economic si Social va stabili propriile sale reguli de procedura, inclusiv modul de desemnare a Presedintelui sau.
2. Consiliul Economic si Social se va întruni dupa necesitati, potrivit cu regulile sale de procedura, care vor cuprinde dispozitii pentru convocarea Consiliului la cererea majoritatii membrilor sai.

Membrii Natiunilor Unite care au sau care îsi asuma raspunderea pentru administrarea unor teritorii ale caror popoare nu au atins înca un grad deplin de autoguvernare recunosc principiul ca interesele locuitorilor acestor teritorii au întâietate. Ei accepta ca o misiune sacra obligatia de a promova la maximum bunastarea locuitorilor acestor teritorii, în cadrul sistemului de pace si securitate internationala stabilit prin prezenta Carta si, în acest scop,:

1. de a asigura, cu respectarea cuvenita a culturii popoarelor în cauza, progresul lor politic, economic, social si în domeniul educatiei, tratamentul lor echitabil si protectia lor împotriva abuzurilor;
2. de a dezvolta capacitatea lor de a se autoguverna, de a tine seama în modul cuvenit de nazuintele politice ale acestor popoare si de a le ajuta în dezvoltarea progresiva a institutiilor lor politice libere, potrivit cu conditiile specifice fiecarui teritoriu si ale poporului sau si cu gradul lor diferit de dezvoltare;
3. de a întari pacea si securitatea internationala;
4. de a promova masuri constructive de dezvoltare, de a încuraja lucrari de cercetare, de a cooperare unul cu altul si, în cazurile potrivite, cu organisme internationale specializate, spre a realiza efectiv scopurile sociale, economice si stiintifice enuntate în prezentul Articol;
5. de a transmite regulat spre informare Secretarului General, sub rezerva limitarilor pe care le-ar putea impune exigente de securitate si considerente de ordin constitutional, informatii statistice si altele de natura tehnica privind conditiile economice, sociale si de învatamânt din teritoriile de care raspund, altele decât teritoriile carora li se aplica Capitolele XII si XIII.

Membrii Natiunilor Unite recunosc, de asemenea, ca politica lor fata de teritoriile carora li se aplica acest Capitol, ca si fata de teritoriile lor metropolitane, trebuie sa se întemeieze pe principiul general al bunei vecinatati în domeniul social, economic si comercial, tinând seama în mod evident de interesele si bunastarea restului lumii.

Organizatia Natiunilor Unite va stabili, sub autoritatea sa, un sistem international de tutela pentru administrarea si supravegherea teritoriilor care vor putea fi supuse acestui sistem, prin acorduri individuale ulterioare. Aceste teritorii sunt desemnate în cele de mai jos prin expresia "teritorii sub tutela".

Obiectivele fundamentale ale sistemului de tutela, în conformitate cu scopurile Natiunilor Unite enuntate în Articolul 1 din prezenta Carta, vor fi urmatoarele:

1. de a întari pacea si securitatea internationala;
2. de a promova progresul politic, economic si social al locuitorilor din teritoriile sub tutela precum si dezvoltarea educatiei lor; de a favoriza, de asemenea, evolutia lor progresiva spre autoguvernare sau independenta, tinând seama de conditiile specifice fiecarui teritoriu si popoarelor sale si de nazuintele liber exprimate ale popoarelor interesate si de dispozitiile care vor putea fi prevazute prin fiecare acord de tutela;
3. de a încuraja respectarea drepturilor omului si libertatilor fundamentale pentru toti, fara deosebire de rasa, sex, limba sau religie, si de a dezvolta sentimentul de interdependenta a popoarelor lumii;
4. de a asigura egalitatea de tratament în domeniile social, economic si comercial tuturor Membrilor Natiunilor Unite si cetatenilor lor, de a asigura, de asemenea, acestora din urma egalitate de tratament în administrarea justitiei, fara a se aduce atingere realizarii obiectivelor mentionate mai sus si sub rezerva dispozitiilor Articolului 80.

1. Sistemul de tutela se va aplica teritoriilor din categoriile enumerate mai jos si care vor fi supuse acestui sistem prin acorduri de tutela:
   1. teritorii în prezent sub mandat;
   2. teritorii care pot fi desprinse din statele inamice, ca urmare a celui de-al doilea razboi mondial;
   3. teritorii supuse în mod voluntar acestui sistem de catre statele care raspund de administrarea lor.
2. Printr-un acord ulterior se va stabili care teritorii din categoriile mentionate mai sus vor fi supuse sistemului de tutela si în ce conditii.

Sistemul de tutela nu se va aplica tarilor care au devenit Membri ai Natiunilor Unite, relatiile dintre ele trebuind sa se întemeieze pe respectarea principiului egalitatii suverane.

Conditiile sistemului de tutela pentru fiecare teritoriu care urmeaza sa fie supus acestui sistem, precum si orice modificari sau amendamente, vor face obiectul unui acord între statele direct interesate, inclusiv puterea mandatara în cazul teritoriilor sub mandatul unui Membru al Natiunilor Unite, si vor fi aprobate în conformitate cu prevederile Articolelor 83 si 85.

1. Cu exceptia celor ce s-ar putea conveni prin acordurile individuale de tutela, încheiate în conformitate cu Articolele 77, 79 si 81, prin care fiecare teritoriu este supus sistemului de tutela, si pâna la încheierea unor asemenea acorduri, nici o dispozitie din prezentul Capitol nu trebuie sa fie interpretata ca modificând în vreun fel, direct sau indirect, orice drepturi ale oricaror state sau popoare, ori dispozitiile unor acte internationale în vigoare la care pot fi parti Membri ai Natiunilor Unite.
2. Paragraful 1 din prezentul Articol nu trebuie interpretat ca dând temeiuri pentru întârzierea sau amânarea negocierii si încheierii de acorduri destinate sa supuna sistemului de tutela teritorii sub mandat sau alte teritorii, potrivit prevederilor Articolului 77.

Acordul de tutela va cuprinde, în fiecare caz, conditiile în care va fi administrat tetiroriul sub tutela si va desemna autoritatea care va exercita administrarea teritoriului sub tutela. O asemenea autoritate, denumita mai jos "autoritate administranta", poate fi unul sau mai multe state sau însati Organizatia.

În orice acord de tutela pot fi stabilite una sau mai multe zone strategice, care pot cuprinde o parte sau întreg teritoriul sub tutela caruia i se aplica acordul, fara a se aduce atingere oricarui acord sau oricaror acorduri speciale, încheiate în temeiul Articolului 43.

1. Toate functiile Natiunilor Unite privind zonele strategice, inclusiv aprobarea dispozitiilor din acordurile de tutela si a modificarii sau amendarii lor, vor fi exercitate de Consiliul de Securitate.
2. Obiectivele fundamentale enuntate în Articolul 76 sunt valabile pentru popoarele din fiecare zona strategica.
3. Consiliul de Securitate, tinând seama de dispozitiile acordurilor de tutela si fara a se aduce atingere exigentelor de securitate, va recurge la sprijinul Consiliului de Tutela pentru îndeplinirea functiilor asumate de Natiunile Unite, în cadrul sistemului de tutela, în domeniile politic, economic, social si al învatamântului în zonele strategice.

Autoritatea administrativa va avea datoria de a veghea ca teritoriul sub tutela sa-si aduca contributia la mentinerea pacii si securitatii internationale. În acest scop, autoritatea administrativa poate folosi contingente de voluntari, înlesnirile si sprijinul teritoriului sub tutela pentru a îndeplini obligatiile asumate în aceasta privinta fata de Consiliul de Securitate, precum si pentru apararea locala si mentinerea legalitatii si a ordinii în teritoriul sub tutela.

1. Functiile Natiunilor Unite privind acordurile de tutela pentru toate zonele care nu sunt desemnate ca zone strategice, inclusiv aprobarea dispozitiilor acordurilor de tutela si a modificarii sau amendarii lor, vor fi exercitate de Adunarea Generala.
2. Consiliul de Tutela, actionând sub autoritatea Adunarii Generale, o va ajuta la îndeplinirea acestor functii.

Componenta

1. Consiliul de Tutela se va compune din urmatorii Membri ai Natiunilor Unite:
   1. Membrii care administreaza teritorii sub tutela;
   2. acei Membri desemnati nominal în Articolul 23 care nu administreaza teritorii sub tutela;
   3. atâtia alti Membri alesi de Adunarea Generala pe o perioada de trei ani, câti vor fi necesari pentru ca numarul total al membrilor Consiliului de Tutela sa fie egal reprtizat între Membrii Natiunilor Unite care administreaza si cei care nu administreaza teritorii sub tutela.
2. Fiecare membru al Consiliului de Tutela va desemna o persoana cu o calificare speciala care sa-l reprezinte în Consiliu.

Functii si puteri

Adunarea Generala si, sub autoritatea ei, Consiliul de Tutela pot, în îndeplinirea functiilor lor:

1. sa examineze rapoartele supuse de autoritatea administranta;
2. sa primeasca petitii si sa le examineze, în consultare cu autoritatea administranta;
3. sa organizeze vizite periodice în teritoriile respective sub tutela, la date fixate de acord cu autoritatea administranta, si
4. sa întreprinda aceste actiuni si altele în conformitate cu dispozitiile acordurilor de tutela.

Consiliul de Tutela va elabora un chestionar privitor la progresul locuitorilor din fiecare teritoriu sub tutela în domeniile politic, economic, social si al educatiei; autoritatea administranta a fiecarui teritoriu sub tutela care intra în competenta Adunarii Generale va înainta acesteia un raport anual pe baza chestionarului mentionat.

1. Fiecare membru al Consiliului de Tutela dispune de un vot.
2. Hotarîrile Consiliului de Tutela vor fi adoptate cu majoritatea membrilor prezenti si votanti.

Procedura

1. Consiliul de Tutela va stabili propriile sale reguli de procedura, inclusiv modul de desemnare a Presedintelui sau.
2. Consiliul de Tutela se va întruni dupa necesitati, potrivit cu regulile sale de procedura care vor prevedea convocarea Consiliului la cererea majoritatii membrilor sai.

Consiliul de Tutela va recurge, când este cazul, la asistenta Consiliului Economic si Social si a institutiilor specializate în problemele care intra în respectivele lor competente.

Curtea Internationala de Justitie va fi organul judiciar principal al Natiunilor Unite. Ea va functiona în conformitate cu Statutul anexat, care este stabilit pe baza statutului Curtii Permanente de Justitie Internationala, si face parte integranta din prezenta Carta.

1. Toti Membrii Natiunilor Unite sunt ipso facto parti la Statutul Curtii Internationale de Justitie.
2. Un Stat care nu este Membru al Natiunilor Unite poate deveni parte la statutul Curtii Internationale de Justitie în conditii care urmeaza a fi determinate, pentru fiecare caz în parte, de catre Adunarea Generala, la recomandarea Consiliului de Securitate.

1. Fiecare Membru al Natiunilor Unite se obliga sa se conformeze hotarîrii Curtii Internationale de Justitie în orice cauza la care este parte.
2. Daca oricare dintre partile la o cauza nu va executa obligatiile ce-i revin în temeiul unei hotarâri a Curíi, cealalta parte se va putea adresa Consiliului de Securitate care poate, în caz ca socoteste necesar, sa faca recomandari sau sa hotarasca masurile de luat pentru aducerea la îndeplinire a hotarîrii.

Nici o dispozitie din prezenta Carta nu va împiedica pe Membrii Natiunilor Unite sa încredinteze revolvarea diferendelor lor altor tribunale, în temeiul unor acorduri deja în vigoare sau care ar putea fi încheiate în viitor.

1. Adunarea Generala sau Consiliul de Securitate pot cere Curtii Internationale de Justitie un aviz consultativ în orice problema juridica.
2. Alte organe ale Natiunilor Unite si institutiilor specializate, carora Adunarea Generala le poate da oricând o autorizatie în acest scop, au, de asemenea, dreptul de a cere avize consultative Curtii în problemele juridice care se ivesc în sfera lor de activitate.

Secretariatul va cuprinde un Secretar General si personalukl de care Organizatia va avea nevoie. Secretarul General va fi numit de Adunarea Generala la recomandarea Consiliului de Securitate. El va fi cel mai înalt functionar administrativ al Organizatiei.

Secretarul General va actiona în aceasta calitate la toate sedintele Adunarii Generale, ale Consiliului de Securitate, ale Consiliului Economic si Social si ale Consiliului de Tutela. El va îndeplini orice alte functii ce-i sunt încredintate de aceste organe. Secretarul General va prezenta Adunarii Generale un raport anual asupra activitatii Organizatiei.

Secretarul General poate atrage atentia Consiliului de Securitate asupra oricarei probleme care, dupa parerea sa, ar putea pune în primejdie mentinerea pacii si securitatii internationale.

1. În îndeplinirea îndatoririlor sale, Secretarul General si personalul nu vor solicita si nici nu vor primi instructiuni de la vreun guvern sau de la vreo autoritate exterioara Organizatiei. Ei se vor abtine de la orice act incompatibil cu situatia lor de functionari internationali, raspunzatori numai fata de Organizatie.
2. Fiecare Membru al Natiunilor Unite se obliga sa respecte caracterul exclusic international al functiilor Secretarului General si ale personalului si sa nu caute sa-i influenteze în executarea sarcinilor.

1. Personalul va fi numit de Secretarul General, potrivit regulilor stabilite de Adunarea Generala.
2. Un personal corespunzator va fi afectat în mod permanent Consiliului Economic si Social, Consiliului de Tutela si, daca este cazul, altor organe ale Natiunilor Unite. Acest personal va face parte din Secretariat.
3. Considerentul precumpanitor în recrutarea si stabilirea conditiilor de serviciu ale personalului trebuie sa fie necesitatea de a se asigura Organizatiei serviciile unui personal care sa posede cele mai înalte calitati de munca, de competenta si de integritate. Se va tine seama în modul cuvenit de importanta recrutarii personalului pe cea mai larga baza geografica posibila.

1. Orice tratat sau acord international încheiat de orice Membru al Natiunilor Unite, dupa intrarea în vigoare a prezentei Carte, va fi cât mai curând posibil înregistrat la Secretariat si publicat de acesta.
2. Nici o parte la un tratat sau acord international care nu a fost înregistrat în conformitate cu dispozitiile paragrafului 1 din prezentul Articol nu va putea invoca acel tratat sau acord în fata vreunui organ al Natiunilor Unite.

În caz de conflict între obligatiile Membrilor Natiunilor Unite decurgând din prezenta Carta si obligatiile lor decurgând din orice alt acord international vor prevala obligatiile decurgând din prezenta Carta.

Articolul 104

Organizatia se va bucura pe teritoriul fiecaruia dintre Membrii sai de capacitatea juridica necesara pentru îndeplinirea functiilor si realizarea scopurilor sale.

1. Organizatia se va bucura pe teritoriul fiecaruia dintre Membrii sai de privilegiile si imunitatile necesare pentru realizarea scopurilor sale.
2. Reprezentantii Membrilor Natiunilor Unite si functionarii Organizatiei se vor bucura, de asemenea, de privilegiile si imunitatile necesare pentru îndeplinirea, în mod cu totul independent, a functiilor lor legate de Organizatie.
3. Adunarea Generala poate face recomandari în scopul de a stabili detaliile aplicarii paragrafelor 1 si 2 din acest Articol sau poate propune Membrilor Natiunilor Unite conventii în acest scop.

Pâna la intrarea în vigoare a acordurilor speciale mentionate în Articolul 43 care, dupa parerea Consiliului de Securitate, îi vor permite sa înceapa a-si asuma raspunderile ce îi incumba potrivit Articolului 42, partile la Declaratia celor Patru Natiuni semnata la Moscova la 30 octombrie 1943 si Franta se vor consulta între ele si, la nevoie, cu alti Membri ai Natiunilor Unite, în conformitate cu dispozitiile paragrafului 5 din acea Declaratie, spre a întreprinde, în numele Organizatiei, orice actiuni comune care ar putea fi necesare oentru mentinerea pacii si securitatii internationale.

Nici o dispozitie din prezenta Carta nu va afecta sau interzice, fata de un Sdtat care în cursul celui de-al doilea razboi mondial a fost inamicul vreunuia dintre semnatarii prezentei Carte, o actiune întreprinsa sau autorizata, ca urmare a acestui razboi, de catre guvernele care poarta raspunderea acestei actiuni.

Amendamentele la prezenta Carta vor intra în vigoare pentru toti Membrii Natiunilor Unite când vor fi fost adoptate cu o majoritate de doua treimi din membrii Adunarii Generale si ratificate, în conformitate cu respectiva lor procedura constitutionala, de doua treimi din Membrii Natiunilor Unite, inclusiv toti membrii permanenti ai Consiliului de Securitate.

1. O Conferinta Generala a Membrilor Natiunilor Unite cu scopul revizuirii prezentei Carte va putea fi tinuta la data si la locul care vor fi stabilite cu votul unei majoritati de doua treimi din membrii Adunarii Generale si cu voturile oricaror noua membri ai Consiliului de Securitate. Fiecare Membru al Organizatiei va dispune la conferinta de un vot.
2. Orice modificare a prezentei Carte, recomandata de conferinta prin votul majoritatii de doua treimi, va intra în vigoare la ratificarea ei, în conformitate cu respectiva lor procedura constitutionala, de catre doua treimi din Membrii Natiunilor Unite, inclusiv toti membrii permanenti ai Consiliului de Securitate.
3. Daca o asemenea conferinta nu va fi fost tinuta pâna la cea de-a zecea sesiune anuala a Adunarii Generale urmatoare intrarii în vigoare a prezentei Carte, propunerea de a se convoca o asemenea conferinta va fi înscrisa pe ordinea de zi a acelei sesiuni a Adunarii Generale, iar conferinta se va reuni daca aceasta se va decide prin votul majoritatii membrilor Adunarii Generale si cu voturile oricaror sapte membri ai Consiliului de Securitate.

1. Prezenta Carta va fi ratificata de sttaele semnatare în conformitate cu respectiva lor procedura constitutionala.
2. Instrumentele de ratificare vor fi depuse Guvernnului Statelor Unite ale Americii, care va notifica fiecare depunere tuturor Statelor semnatare, precum si Secretariatului General al Organizatiei, dupa ce acesta va fi fost numit.
3. Prezenta Carta va intra în vigoare dupa depunerea instrumentelor de ratificare de catre Republica China, Franta, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord si Statele Unite ale Americii si de catre majoritatea celorlalte state semnatare. Guvernul Statelor Unite ale Americii va întocmi apoi un proces-verbal privind depunerea instrumentelor de ratificare, pe care îl va trimite în copie tuturor statelor semnatare.
4. Statele semnatare ale prezentei Carte, care o ratifica dupa intrarea ei în vigoare, vor deveni Membri originari ai Natiunilor Unite la data depunerii instrumentelor de ratificare respective.

Prezenta Carta, ale carei texte în limbile chineza, franceza, rusa, engleza si diviola sunt în mod egal autentice, va fi depusa în arhivele Guvernului Statelor Unite ale Americii. Acest Guvern va trimite copii certificate în modul cuvenit Guvernelor celorlalte state semnatare. DREPT CARE reprezentantii Guvernelor Natiunilor Unite au semnat prezenta Carta, ÎNTOCMITA în orasul San Francisco, la douazeci si sase iunie una mie noua sute patruzeci si cinci.